Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Galateni

    Capitolul 1

    1. Paul, apostol, nu din partea oamenilor, nici prin mijlocirea vreunui om, ci prin Isus Cristos şi Dumnezeu Tatăl, care l-a înviat din morţi;
    2. şi toţi fraţii care sunt cu mine, către Bisericile din Galaţia,
    3. har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos,
    4. care s-a dat pe sine însuşi pentru păcatele noastre ca să ne scoată din lumea prezentă, după voinţa lui Dumnezeu şi a Tatălui nostru,
    5. căruia să-i fie glorie în vecii vecilor! Amin.
    6. Mă mir că aţi trecut atât de repede de la cel care v-a chemat, prin harul lui Cristos, la o altă evanghelie.
    7. De fapt, nu este alta, ci sunt doar unii care vă tulbură şi vor să deformeze evanghelia lui Cristos.
    8. Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar predica o altă evanghelie în afară de aceea pe care v-am predicat-o, să fie anatema.
    9. Aşa cum am mai spus, o spun acum din nou: dacă cineva vă predică o altă evanghelie în afară de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema.
    10. Caut eu oare acum bunăvoinţa oamenilor? Sau a lui Dumnezeu? Ori caut eu să plac oamenilor? Dacă aş căuta să plac oamenilor, n-aş fi slujitorul lui Cristos.
    11. Dar vă fac cunoscut, fraţilor, că evanghelia predicată de mine nu este după om:
    12. nici n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la vreun om, ci [am primit-o] prin revelaţia lui Isus Cristos.
    13. Aţi auzit, desigur, de purtarea mea când eram în iudaism; cum persecutam peste măsură Biserica lui Dumnezeu şi încercam s-o distrug.
    14. Şi pentru că eram plin de zel pentru tradiţia [primită] de la strămoşi, îi întreceam în iudaism pe mulţi de o vârstă cu mine din neamul meu.
    15. Dar când i-a plăcut lui Dumnezeu, cel care m-a ales încă din sânul mamei mele şi m-a chemat prin harul său,
    16. mi l-a descoperit pe Fiul său în mine ca să-l vestesc păgânilor, imediat, fără să mă sfătuiesc cu cineva.
    17. Şi fără să urc la Ierusalim, la cei care erau apostoli înaintea mea, am mers în Arabia, apoi m-am întors din nou la Damasc.
    18. Trei ani după aceea, am urcat la Ierusalim să fac cunoştinţă cu Chefa şi am rămas la el timp de cincisprezece zile.
    19. Dar nu am văzut pe nimeni altul dintre apostoli, în afară de Iacob, fratele Domnului.
    20. Ceea ce vă scriu, iată, [mărturisesc] înaintea lui Dumnezeu, că este adevărat.
    21. După aceea am mers în ţinuturile Siriei şi ale Ciliciei,
    22. dar nu eram cunoscut la faţă Bisericilor din Iudeea care sunt în Cristos.
    23. Acestea auziseră numai: "Cel care ne persecuta odinioară acum vesteşte credinţa pe care căuta atunci să o distrugă".
    24. Şi îl preamăreau pe Dumnezeu pentru mine.

    Salutul

    Capitolul 1

    1 Paul, apostol, nu din partea oamenilor, nici prin mijlocirea vreunui om, ci prin Isus Cristos şi Dumnezeu Tatăl, care l-a înviat din morţi; 2 şi toţi fraţii care sunt cu mine, către Bisericile din Galaţia a, 3 har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Isus Cristos, 4 care s-a dat pe sine însuşi pentru păcatele noastre ca să ne scoată din lumea prezentă, după voinţa lui Dumnezeu şi a Tatălui nostru, 5 căruia să-i fie glorie în vecii vecilor! Amin.

    Unica evanghelie

        6 Mă mir că aţi trecut atât de repede de la cel care v-a chemat, prin harul lui Cristos b, la o altă evanghelie. 7 De fapt, nu este alta, ci sunt doar unii care vă tulbură şi vor să deformeze evanghelia lui Cristos. 8 Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar predica o altă evanghelie în afară de aceea pe care v-am predicat-o, să fie anatema c. 9 Aşa cum am mai spus, o spun acum din nou: dacă cineva vă predică o altă evanghelie în afară de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema.
         10 Caut eu oare acum bunăvoinţa oamenilor? Sau a lui Dumnezeu? Ori caut eu să plac oamenilor? Dacă aş căuta să plac oamenilor, n-aş fi slujitorul d lui Cristos.

    Cum a devenit Paul apostol

        11 Dar vă fac cunoscut, fraţilor, că evanghelia predicată de mine nu este după om: 12 nici n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la vreun om, ci [am primit-o] prin revelaţia lui Isus Cristos.
         13 Aţi auzit, desigur, de purtarea mea când eram în iudaism; cum persecutam peste măsură Biserica lui Dumnezeu şi încercam s-o distrug. 14 Şi pentru că eram plin de zel pentru tradiţia [primită] de la strămoşi, îi întreceam în iudaism pe mulţi de o vârstă cu mine din neamul meu.
         15 Dar când i-a plăcut lui Dumnezeu e, cel care m-a ales încă din sânul mamei mele şi m-a chemat prin harul său, 16 mi l-a descoperit pe Fiul său în mine ca să-l vestesc păgânilor, imediat, fără să mă sfătuiesc cu cineva f. 17 Şi fără să urc la Ierusalim, la cei care erau apostoli înaintea mea, am mers în Arabia, apoi m-am întors din nou la Damasc.
         18 Trei ani după aceea, am urcat la Ierusalim să fac cunoştinţă g cu Chefa şi am rămas la el timp de cincisprezece zile. 19 Dar nu am văzut pe nimeni altul dintre apostoli, în afară de Iacob, fratele Domnului h. 20 Ceea ce vă scriu, iată, [mărturisesc] înaintea lui Dumnezeu, că este adevărat i.
         21 După aceea am mers în ţinuturile Siriei şi ale Ciliciei, 22 dar nu eram cunoscut la faţă Bisericilor din Iudeea care sunt în Cristos. 23 Acestea auziseră numai: "Cel care ne persecuta odinioară acum vesteşte credinţa pe care căuta atunci să o distrugă". 24 Şi îl preamăreau pe Dumnezeu pentru mine.

    Note de subsol


    a Numele Galaţia are două sensuri: 1) iniţial, indica platoul central al Antiohiei între Pont, Bitinia şi Licaonia, teritoriu ocupat de galii veniţi din Europa, care au invadat Macedonia, Grecia şi Asia Mică în anul 279 î.C. După descrierea călătoriilor misionare din Fapte (cap. 13 şi 14; 16,1-6), Paul nu a vizitat comunităţi creştine în nordul Galaţiei. În schimb, a menţinut un contact destul de strâns cu localităţile Antiohia, Derbe, Listra şi Iconiu din sudul provinciei romane; 2) acelaşi nume este atribuit provinciei romane Galaţia înfiinţată în anul 24 î.C., care includea vechiul teritoriu al Galaţiei şi regiunile Pisidiei, Pamfiliei şi o parte din Licaonia.
    b Unele manuscrise omit: Cristos, altele adaugă: Isus.
    c Termenul grec anathema se referă la un obiect consacrat lui Dumnezeu. Obiectul consacrat poate fi oferit lui Dumnezeu sau distrus, în cazul în care nu mai este demn de Dumnezeu. Aici sfântul Paul îi ameninţă pe creştinii care se lasă amăgiţi de predicatorii iudaizanţi cu excluderea de la împărăţia lui Dumnezeu şi de la mântuire.
    d Lit.: sclav.
    e Cele mai vechi manuscrise omit: lui Dumnezeu.
    f Lit.: cu carne şi sânge.
    g Termenul grec historeuo indică, în greaca elenistică, acţiunea de vizitare şi observare a unui oraş, monument sau, cum este aici, a face cunoştinţă cu cineva, a omagia pe cineva.
    h Este greu de identificat acest personaj. Este distinct de Iacob al lui Zebedeu, fratele sfântului Ioan evanghelistul. Tradiţia patristică îl identifică cu Iacob al lui Alfeu, dar acest apostol este rar menţionat în NT şi în primele scrieri creştine. Iacob, "fratele Domnului" (ruda, verişorul), este cunoscut în special pentru rolul pe care l-a avut în conducerea Bisericii din Ierusalim, martirizat în anul 62. Tot lui i se atribuie Scrisoarea sfântului apostol Iacob.
    i Lit.: nu mint.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro