Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Faptele Apostolilor

    Capitolul 28

    1. După ce ne-am salvat, am aflat că insula se numea Malta.
    2. Localnicii ne-au arătat o bunăvoinţă neobişnuită: au aprins un foc şi ne-au primit pe toţi alături, căci începuse să plouă şi era frig.
    3. Paul adunase un braţ de vreascuri şi le-a pus pe foc. Din cauza căldurii, o viperă a ieşit şi s-a prins de mâna lui.
    4. Când au văzut localnicii şarpele prins de mâna lui, au început să spună între ei: "Cu siguranţă omul acesta este un criminal. Abia s-a salvat din mare şi pedeapsa [divină] nu-l lasă să trăiască".
    5. Dar el, scuturând şarpele în foc, nu a păţit nimic.
    6. Ei se aşteptau ca el să se umfle sau să cadă dintr-o dată mort. După ce au aşteptat mult timp şi au văzut că nu i s-a întâmplat nimic, şi-au schimbat părerea, spunând că el este un zeu.
    7. În apropiere de acel loc se aflau ogoarele conducătorului insulei, numit Publius. Acesta ne-a primit şi ne-a găzduit cu amabilitate timp de trei zile.
    8. Şi s-a întâmplat că tatăl lui Publius zăcea la pat cuprins de friguri şi de dizenterie. Paul a intrat la el, s-a rugat, şi-a pus mâinile asupra lui şi l-a vindecat.
    9. În urma acestui fapt, au venit şi ceilalţi bolnavi din insulă şi au fost vindecaţi.
    10. Ei ne-au copleşit cu onoruri, iar când am plecat, ne-au pus la dispoziţie tot ce aveam nevoie.
    11. După trei luni, ne-am îmbarcat pe o corabie alexandrină, care iernase pe insulă şi care purta emblema Dioscurilor.
    12. Am acostat la Siracusa şi am rămas trei zile.
    13. De acolo, continuându-ne călătoria pe lângă coastă, am ajuns la Reggio. În ziua următoare, suflând vântul de la miazăzi, am ajuns la Pozzuoli în două zile.
    14. Aici am întâlnit nişte fraţi care ne-au rugat să rămânem şapte zile. Şi astfel am ajuns la Roma.
    15. Fraţii de acolo, auzind despre noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Forul lui Appius şi Trei Taverne. Când i-a văzut, Paul i-a mulţumit lui Dumnezeu şi a prins curaj.
    16. Când am intrat în Roma, i s-a permis lui Paul să locuiască singur, cu un soldat care-l păzea.
    17. După trei zile, [Paul] i-a chemat pe conducătorii iudeilor. Când ei s-au adunat, Paul le-a zis: "Fraţilor, deşi nu am făcut nimic împotriva poporului sau împotriva tradiţiilor părinţilor, la Ierusalim am fost predat în lanţuri, romanilor.
    18. Interogându-mă, aceştia voiau să mă elibereze pentru că nu aveam nici o vină care să merite moartea.
    19. Dar pentru că iudeii se împotriveau, am fost nevoit să fac apel la cezar, dar nu pentru a-mi acuza poporul de ceva.
    20. Aşadar, pentru această cauză v-am chemat ca să vă văd şi să vorbesc cu voi, căci din cauza speranţei lui Israel port eu aceste lanţuri".
    21. Ei i-au răspuns: "Noi nu am primit din Iudeea nici o scrisoare cu privire la tine şi n-a venit nici unul dintre fraţi care să ne povestească sau să ne spună ceva rău despre tine.
    22. Dar credem că ar fi bine să auzim ce gândeşti tu. Cât priveşte însă erezia aceea, ne este cunoscut că pretutindeni stârneşte împotrivire".
    23. I-au fixat o zi şi au venit mai mulţi la locuinţa lui. De dimineaţă până seara, în expunerea sa, el le-a dat mărturie despre împărăţia lui Dumnezeu, căutând să-i convingă despre Isus din Legea lui Moise şi din Profeţi.
    24. Unii au fost convinşi de cele spuse de el, alţii nu au crezut.
    25. Au plecat fără să fi ajuns la vreo înţelegere între ei, după ce Paul le mai spusese un cuvânt: "Bine a vorbit Duhul Sfânt părinţilor voştri prin profetul Isaia
    26. când a zis: Du-te la poporul acesta şi spune-i: De auzit veţi auzi, dar nu veţi înţelege. De privit veţi privi, dar nu veţi vedea.
    27. Căci inima acestui popor a devenit insensibilă, urechile lor cu greu aud, iar ochii şi i-au închis ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima şi să se întoarcă, iar eu să-i vindec.
    28. Aşadar, să vă fie cunoscut că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă păgânilor şi ei vor asculta".
    29. .
    30. El a rămas doi ani întregi în aceeaşi locuinţă închiriată şi îi primea pe toţi cei care veneau la el.
    31. El predica împărăţia lui Dumnezeu şi învăţa despre Domnul Isus Cristos cu tot curajul şi nestingherit.

    Paul pe insula Malta

    Capitolul 28

    1 După ce ne-am salvat, am aflat că insula se numea Malta a. 2 Localnicii b ne-au arătat o bunăvoinţă neobişnuită: au aprins un foc şi ne-au primit pe toţi alături, căci începuse să plouă şi era frig. 3 Paul adunase un braţ de vreascuri şi le-a pus pe foc. Din cauza căldurii, o viperă a ieşit şi s-a prins de mâna lui. 4 Când au văzut localnicii şarpele prins de mâna lui, au început să spună între ei: "Cu siguranţă omul acesta este un criminal. Abia s-a salvat din mare şi pedeapsa c [divină] nu-l lasă să trăiască". 5 Dar el, scuturând şarpele în foc, nu a păţit nimic. 6 Ei se aşteptau ca el să se umfle sau să cadă dintr-o dată mort. După ce au aşteptat mult timp şi au văzut că nu i s-a întâmplat nimic, şi-au schimbat părerea, spunând că el este un zeu.
         7 În apropiere de acel loc se aflau ogoarele conducătorului insulei, numit Publius. Acesta ne-a primit şi ne-a găzduit cu amabilitate timp de trei zile. 8 Şi s-a întâmplat că tatăl lui Publius zăcea la pat cuprins de friguri şi de dizenterie. Paul a intrat la el, s-a rugat, şi-a pus mâinile asupra lui şi l-a vindecat. 9 În urma acestui fapt, au venit şi ceilalţi bolnavi din insulă şi au fost vindecaţi. 10 Ei ne-au copleşit cu onoruri, iar când am plecat, ne-au pus la dispoziţie tot ce aveam nevoie.

    Continuarea călătoriei până la Roma

        11 După trei luni, ne-am îmbarcat pe o corabie alexandrină, care iernase pe insulă şi care purta emblema Dioscurilor d. 12 Am acostat la Siracusa e şi am rămas trei zile. 13 De acolo, continuându-ne călătoria pe lângă coastă, am ajuns la Reggio f. În ziua următoare, suflând vântul de la miazăzi, am ajuns la Pozzuoli g în două zile. 14 Aici am întâlnit nişte fraţi care ne-au rugat să rămânem şapte zile. Şi astfel am ajuns la Roma. 15 Fraţii de acolo, auzind despre noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Forul lui Appius h şi Trei Taverne i. Când i-a văzut, Paul i-a mulţumit lui Dumnezeu şi a prins curaj.
         16 Când am intrat în Roma j, i s-a permis lui Paul să locuiască singur, cu un soldat care-l păzea.

    XI. MĂRTURIA LUI PAUL LA ROMA

    Paul se întâlneşte cu iudeii din Roma

        17 După trei zile, [Paul] i-a chemat pe conducătorii iudeilor k. Când ei s-au adunat, Paul le-a zis: "Fraţilor, deşi nu am făcut nimic împotriva poporului sau împotriva tradiţiilor părinţilor, la Ierusalim am fost predat în lanţuri, romanilor. 18 Interogându-mă, aceştia voiau să mă elibereze pentru că nu aveam nici o vină care să merite moartea. 19 Dar pentru că iudeii se împotriveau, am fost nevoit să fac apel la cezar, dar nu pentru a-mi acuza poporul de ceva. 20 Aşadar, pentru această cauză v-am chemat ca să vă văd şi să vorbesc cu voi, căci din cauza speranţei lui Israel port eu aceste lanţuri". 21 Ei i-au răspuns: "Noi nu am primit din Iudeea nici o scrisoare cu privire la tine şi n-a venit nici unul dintre fraţi care să ne povestească sau să ne spună ceva rău despre tine. 22 Dar credem că ar fi bine să auzim ce gândeşti tu. Cât priveşte însă erezia aceea, ne este cunoscut că pretutindeni stârneşte împotrivire".
         23 I-au fixat o zi şi au venit mai mulţi la locuinţa lui. De dimineaţă până seara, în expunerea sa, el le-a dat mărturie despre împărăţia lui Dumnezeu, căutând să-i convingă despre Isus din Legea lui Moise şi din Profeţi. 24 Unii au fost convinşi de cele spuse de el, alţii nu au crezut. 25 Au plecat fără să fi ajuns la vreo înţelegere între ei, după ce Paul le mai spusese un cuvânt: "Bine a vorbit Duhul Sfânt părinţilor voştri prin profetul Isaia 26 când a zis:
        Du-te la poporul acesta şi spune-i:
        De auzit veţi auzi, dar nu veţi înţelege.
        De privit veţi privi, dar nu veţi vedea.

    27    Căci inima acestui popor a devenit insensibilă,
        urechile lor cu greu aud,
        iar ochii şi i-au închis
        ca nu cumva să vadă cu ochii
        şi să audă cu urechile,
        să înţeleagă cu inima şi să se întoarcă,
        iar eu să-i vindec
    .
    28 Aşadar, să vă fie cunoscut că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă păgânilor şi ei vor asculta". 29  l.
         30 El a rămas doi ani întregi în aceeaşi locuinţă închiriată şi îi primea pe toţi cei care veneau la el. 31 El predica împărăţia lui Dumnezeu şi învăţa despre Domnul Isus Cristos cu tot curajul şi nestingherit.

    Note de subsol


    a Datorită menţionării Adriaticii în Fap 27,27, unii localizează insula pe care a eşuat corabia sfântului Paul cu insula Milet din Marea Adriatică, în dreptul localităţii Dubrovnik. Dar textul originar se referă clar la insula Malta, aflată între Italia şi Africa (93 km sud de Sicilia şi 240 km nord de Africa). Insula fusese cucerită de romani din 218 î.C. Având mai multe porturi, cunoaşte o deosebită dezvoltare economică datorită poziţiei sale.
    b Lit.: barbarii. Termenul nu este depreciativ, ci indică pe cei care nu vorbesc greaca. Limba maltezilor era de origine punică.
    c Lit.: Dike. În concepţia greacă este personificarea dreptăţii răzbunătoare a divinităţii.
    d Dioscurii erau cei doi gemeni Castor şi Polux, fiii lui Zeus şi Leda, trecuţi din mitologia greacă în cea romană. Dioscurii erau consideraţi protectorii marinarilor.
    e Siracusa era port pe coasta estică a Siciliei, la aproximativ 130 km de Malta, fiind şi capitala insulei.
    f Astăzi Reggio Calabria este un oraş la extremitatea sudică a peninsulei italiene.
    g Pozzuoli era cel mai însemnat port pentru traficul mediteranean, depăşit mai târziu de Ostia. Se află în partea nordică a golfului Napoli. Distanţa dintre Reggio Calabria şi Pozzuoli este de 350 km, iar de aici la Roma aproximativ 200 km.
    h Forul lui Appius era o localitate la 65 km de Roma. Până aici ajungea canalul pe care erau transportate mărfurile.
    i Trei Taverne era o staţie de poştă la 40 km de Roma.
    j Câteva manuscrise adaugă: Centurionul i-a predat pe deţinuţi comandantului cazărmii, iar lui Paul i s-a permis... Paul nu este închis în barăcile de la Porta Viminalis, lângă cazarma gărzilor pretoriene, ci poate locui pe cont propriu (custodia libera).
    k În acel timp, la Roma erau mai multe sinagogi ale evreilor, ei fiind în număr de aproximativ 40.000 (la o populaţie totală a Romei de 1.500.000).
    l Unele manuscrise mai târzii introduc aici v. 29: După ce a spus el acestea, iudeii au plecat şi au continuat să discute îndelung între ei.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro