Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Faptele Apostolilor

    Capitolul 25

    1. După ce Festus a luat în stăpânire provincia lui, la trei zile a urcat de la Cezareea la Ierusalim.
    2. Arhiereii şi conducătorii iudeilor s-au înfăţişat înaintea lui, acuzându-l pe Paul. Şi îl rugau,
    3. cerându-i un favor pentru ei, ca să-l trimită la Ierusalim. De fapt, ei pregăteau o cursă ca să-l ucidă pe drum.
    4. Dar Festus a răspuns că Paul rămăsese în închisoarea din Cezareea şi că el avea de gând să meargă acolo nu peste mult timp.
    5. Aşadar, le-a zis: "Aceia dintre voi care au competenţă să coboare împreună cu mine şi să dea mărturie împotriva lui, iar dacă este ceva rău în el, să-l acuze".
    6. A rămas la ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi, coborând la Cezareea, a doua zi, s-a aşezat pe tronul de judecată şi a poruncit să fie adus Paul.
    7. Când a ajuns Paul, iudeii veniţi din Ierusalim l-au înconjurat, aducând împotriva lui multe acuze grave, pe care însă nu le puteau dovedi.
    8. Atunci Paul a început să se apere: "Nu am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva templului şi nici împotriva împăratului".
    9. Festus, voind să facă plăcere iudeilor, i-a răspuns lui Paul: "Vrei să urci la Ierusalim şi să fii judecat acolo, în prezenţa mea?"
    10. Dar Paul i-a zis: "Eu stau înaintea tribunalului împăratului. În faţa lui trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptăţit cu nimic, aşa cum ştii tu foarte bine.
    11. Dacă totuşi am făcut vreo nedreptate sau vreo faptă care să merite moartea, nu mă dau înapoi de la moarte. Dar dacă nimic din cele de care mă acuză aceştia nu este adevărat, nimeni nu mă poate da pe mâna lor. Fac apel la cezar!"
    12. Atunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul, a răspuns: "Ai făcut apel la cezar, la cezar vei merge!"
    13. După ce au trecut câteva zile, regele Agripa şi Berenice au coborât la Cezareea ca să-l salute pe Festus.
    14. Întrucât au rămas acolo mai multe zile, Festus i-a vorbit regelui despre cazul lui Paul, zicând: "Se află aici un bărbat lăsat în închisoare de Felix.
    15. Pe când eram la Ierusalim, au venit arhiereii şi bătrânii iudeilor cerând condamnarea lui.
    16. Acestora le-am răspuns că nu este obiceiul la romani să predea un om acuzat mai înainte de a fi fost pus faţă în faţă cu acuzatorii săi şi înainte de a i se fi dat posibilitatea să se apere de învinuire.
    17. Deci s-au adunat aici, iar eu a doua zi, fără întârziere, m-am aşezat la judecată şi am poruncit să fie adus omul.
    18. Acuzatorii care erau de faţă nu au adus împotriva lui nici o învinuire de vreunul dintre relele pe care le bănuiam eu.
    19. Aveau cu el nişte neînţelegeri cu privire la religia lor şi cu privire la un oarecare Isus mort, dar Paul pretindea că acesta este viu.
    20. Neştiind eu cum să apreciez acestea, am spus dacă nu ar vrea să meargă la Ierusalim şi să fie judecat acolo despre acestea.
    21. Dar, pentru că Paul a făcut apel, [voind] să rămână în închisoare până la decizia maiestăţii sale, am poruncit ca el să fie păzit până când îl voi trimite la cezar".
    22. Atunci Agripa i-a spus lui Festus: "Aş vrea şi eu să-l ascult pe omul acesta". El i-a zis: "Mâine îl vei auzi".
    23. Aşadar, în ziua următoare, Agripa şi Berenice au venit cu mare alai şi au intrat în sala de audienţe, împreună cu tribunul şi cu oamenii cei mai de vază ai cetăţii. Festus a poruncit să fie adus Paul.
    24. Apoi Festus a zis: "Rege Agripa şi voi toţi care sunteţi aici împreună cu noi, priviţi-l pe acesta pentru care toată mulţimea iudeilor, atât la Ierusalim, cât şi aici, m-a asaltat strigând că el nu mai trebuie să trăiască.
    25. Dar eu am constatat că el nu a făcut nimic ce să merite moartea, însă, pentru că el a făcut apel la maiestatea sa, am hotărât să-l trimit.
    26. Nu am nimic sigur de scris stăpânului despre el. De aceea l-am adus înaintea ta, rege Agripa, pentru ca, după acest interogatoriu, să am ce scrie,
    27. căci mi se pare absurd să trimit un deţinut fără a arăta care sunt învinuirile ce i se aduc".

    Paul cere să fie judecat de împăratul roman

    Capitolul 25

    1 După ce Festus a luat în stăpânire provincia lui, la trei zile a urcat de la Cezareea la Ierusalim. 2 Arhiereii şi conducătorii iudeilor s-au înfăţişat înaintea lui, acuzându-l pe Paul. Şi îl rugau, 3 cerându-i un favor pentru ei, ca să-l trimită la Ierusalim. De fapt, ei pregăteau o cursă ca să-l ucidă pe drum. 4 Dar Festus a răspuns că Paul rămăsese în închisoarea din Cezareea şi că el avea de gând să meargă acolo nu peste mult timp. 5 Aşadar, le-a zis: "Aceia dintre voi care au competenţă să coboare împreună cu mine şi să dea mărturie împotriva lui, iar dacă este ceva rău în el, să-l acuze".
         6 A rămas la ei nu mai mult de opt sau zece zile, apoi, coborând la Cezareea, a doua zi, s-a aşezat pe tronul de judecată şi a poruncit să fie adus Paul. 7 Când a ajuns Paul, iudeii veniţi din Ierusalim l-au înconjurat, aducând împotriva lui multe acuze grave, pe care însă nu le puteau dovedi. 8 Atunci Paul a început să se apere: "Nu am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva templului şi nici împotriva împăratului". 9 Festus, voind să facă plăcere iudeilor, i-a răspuns lui Paul: "Vrei să urci la Ierusalim şi să fii judecat acolo, în prezenţa mea?" 10 Dar Paul i-a zis: "Eu stau înaintea tribunalului împăratului. În faţa lui trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptăţit cu nimic, aşa cum ştii tu foarte bine. 11 Dacă totuşi am făcut vreo nedreptate sau vreo faptă care să merite moartea, nu mă dau înapoi de la moarte. Dar dacă nimic din cele de care mă acuză aceştia nu este adevărat, nimeni nu mă poate da pe mâna lor. Fac apel la cezar!" a 12 Atunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul, a răspuns: "Ai făcut apel la cezar, la cezar vei merge!"

    Paul este prezentat regelui Agripa

        13 După ce au trecut câteva zile, regele Agripa b şi Berenice c au coborât la Cezareea ca să-l salute pe Festus. 14 Întrucât au rămas acolo mai multe zile, Festus i-a vorbit regelui despre cazul lui Paul, zicând: "Se află aici un bărbat lăsat în închisoare de Felix. 15 Pe când eram la Ierusalim, au venit arhiereii şi bătrânii iudeilor cerând condamnarea lui. 16 Acestora le-am răspuns că nu este obiceiul la romani să predea d un om acuzat mai înainte de a fi fost pus faţă în faţă cu acuzatorii săi şi înainte de a i se fi dat posibilitatea să se apere de învinuire. 17 Deci s-au adunat aici, iar eu a doua zi, fără întârziere, m-am aşezat la judecată şi am poruncit să fie adus omul. 18 Acuzatorii care erau de faţă nu au adus împotriva lui nici o învinuire de vreunul dintre relele pe care le bănuiam eu. 19 Aveau cu el nişte neînţelegeri cu privire la religia lor şi cu privire la un oarecare Isus mort, dar Paul pretindea că acesta este viu. 20 Neştiind eu cum să apreciez acestea, am spus dacă nu ar vrea să meargă la Ierusalim şi să fie judecat acolo despre acestea. 21 Dar, pentru că Paul a făcut apel, [voind] să rămână în închisoare până la decizia maiestăţii sale, am poruncit ca el să fie păzit până când îl voi trimite la cezar".
         22 Atunci Agripa i-a spus lui Festus: "Aş vrea şi eu să-l ascult pe omul acesta". El i-a zis: "Mâine îl vei auzi".
         23 Aşadar, în ziua următoare, Agripa şi Berenice au venit cu mare alai şi au intrat în sala de audienţe, împreună cu tribunul şi cu oamenii cei mai de vază ai cetăţii. Festus a poruncit să fie adus Paul. 24 Apoi Festus a zis: "Rege Agripa şi voi toţi care sunteţi aici împreună cu noi, priviţi-l pe acesta pentru care toată mulţimea iudeilor, atât la Ierusalim, cât şi aici, m-a asaltat strigând că el nu mai trebuie să trăiască. 25 Dar eu am constatat că el nu a făcut nimic ce să merite moartea, însă, pentru că el a făcut apel la maiestatea sa, am hotărât să-l trimit. 26 Nu am nimic sigur de scris stăpânului despre el. De aceea l-am adus înaintea ta, rege Agripa, pentru ca, după acest interogatoriu, să am ce scrie, 27 căci mi se pare absurd să trimit un deţinut fără a arăta care sunt învinuirile ce i se aduc".

    Note de subsol


    a În dreptul roman este atestat dreptul cetăţeanului la provocatio (verdictul poporului în loc de cel al judecătorului) sau la apellatio (apelul la un magistrat superior). În perioada imperială, aceste două proceduri devin de competenţa împăratului. Apelul la cezar întrerupea procesul în orice fază ar fi ajuns şi chiar executarea sentinţei date, inculpatul fiind transferat la Roma. Deoarece acest apel nu putea fi acceptat în orice condiţii, Festus îi consultă mai întâi pe asesori şi pe consilierii juridici.
    b Marcus Iulius Agripa al II-lea a fost fiul lui Irod Agripa I (care l-a ucis pe apostolul Iacob) şi fratele Drusilei (soţia guvernatorului Felix). Educat la Roma, a primit regatul după moartea unchiului său, în anul 50. Până la izbucnirea războiului cu Roma a încercat să aplaneze conflictul, dar în timpul războiului a rămas fidel romanilor. A încercat să reconstruiască templul, dar neînţelegerile interne nu i-au permis. A guvernat până spre anul 100.
    c Berenice era sora lui Agripa al II-lea, căsătorită cu unchiul ei, Irod, care va muri în anul 48. Rămasă văduvă, a stat la curtea regală. A devenit renumită prin legăturile ei cu Titus Flavius (cuceritorul Ierusalimului). A murit în anul 79.
    d Unele manuscrise târzii adaugă: la moarte.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro