Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Faptele Apostolilor

    Capitolul 19

    1. În timp ce Apolo era la Corint, Paul, după ce a străbătut regiunile nordice, a coborât la Efes. Acolo a găsit câţiva discipoli
    2. şi le-a spus: "L-aţi primit pe Duhul Sfânt când aţi venit la credinţă?" Dar ei au răspuns: "Nici n-am auzit că este Duh Sfânt".
    3. El le-a zis: "Atunci ce fel de botez aţi primit?" Ei au răspuns: "Botezul lui Ioan".
    4. Paul le-a zis: "Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, spunând poporului să creadă în cel care vine, adică în Isus".
    5. Când au auzit ei, au primit botezul în numele Domnului Isus.
    6. Iar când Paul şi-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a coborât asupra lor, iar ei vorbeau în limbi şi profetizau.
    7. Erau cu toţii cam doisprezece bărbaţi.
    8. El a intrat în sinagogă şi a vorbit cu curaj timp de trei luni, discutând cu ei şi convingându-i despre cele referitoare la împărăţia lui Dumnezeu.
    9. Întrucât unii dintre ei erau împietriţi şi nu credeau, vorbind de rău calea [Domnului] în faţa mulţimii, el i-a părăsit. I-a luat pe discipoli dintre ei şi în fiecare zi îi învăţa în şcoala lui Tiranos.
    10. Aceasta s-a întâmplat timp de doi ani, astfel încât toţi locuitorii din Asia, iudei şi greci, au ascultat cuvântul Domnului.
    11. Dumnezeu făcea prin mâinile lui Paul minuni mari,
    12. aşa încât erau puse peste bolnavi batiste şi pânze care atinseseră trupul lui Paul, iar bolile îi lăsau şi duhurile necurate ieşeau din ei.
    13. Atunci, unii exorcişti iudei, care umblau prin împrejurimi, au încercat să cheme numele Domnului Isus asupra celor care aveau duhuri necurate, spunând: "Vă conjur pe Isus pe care-l predică Paul".
    14. Acest lucru îl făceau şapte fii ai unui arhiereu numit Sceva.
    15. Dar duhul necurat le-a răspuns: "Pe Isus îl cunosc şi pe Paul îl ştiu; voi, însă, cine sunteţi?"
    16. Şi omul în care era duhul necurat s-a aruncat asupra lor şi, fiind mai puternic, i-a bătut atât de tare încât au scăpat din casa aceea goi şi plini de răni.
    17. Lucrul acesta l-au aflat toţi iudeii şi grecii care locuiau în Efes; teama i-a cuprins pe toţi şi numele Domnului Isus era preamărit.
    18. Mulţi dintre cei care crezuseră veneau şi îşi mărturiseau în public faptele lor.
    19. Un mare număr dintre cei care practicaseră magia şi-au adus cărţile şi le-au ars înaintea lor. S-a calculat preţul lor: se ridica la cincizeci de mii de monede de argint.
    20. Astfel, cuvântul creştea şi se întărea prin puterea Domnului.
    21. După ce s-au întâmplat acestea, Paul a hotărât în duh ca, trecând prin Macedonia şi Ahaia, să meargă la Ierusalim, zicându-şi: "După ce voi fi fost acolo, trebuie să văd şi Roma".
    22. Atunci i-a trimis în Macedonia pe doi dintre cei care îl ajutau, pe Timotei şi pe Erast; el a mai rămas câtva timp în Asia.
    23. În acel timp s-a iscat o mare zarvă cu privire la calea [Domnului].
    24. Un oarecare argintar, cu numele Demetrios, care prelucra în argint mici temple ale Artemisei, aducea lucrătorilor săi venituri importante.
    25. Adunându-i pe aceştia şi pe cei cu meserii asemănătoare lor, le-a zis: "Bărbaţi, voi ştiţi că bunăstarea voastră provine din această meserie.
    26. Dar voi vedeţi şi auziţi că acest Paul, nu numai la Efes, ci aproape în toată Asia, a convins şi a dus la rătăcire multă lume, spunând că lucrurile făcute de mâinile oamenilor nu sunt dumnezei.
    27. Există pericolul nu numai ca meseria noastră să ajungă să fie dispreţuită, ci şi ca templul măreţei zeiţe Artemis să fie considerat ca nimic şi măreţia aceleia care este cinstită în toată Asia şi în lumea întreagă să fie distrusă".
    28. Auzind acestea, au fost cuprinşi de mânie şi strigau: "Mare este Artemis a efesenilor!"
    29. Tulburarea a cuprins cetatea şi toţi au năvălit la teatru, târând cu ei pe macedonenii Gaius şi Aristarh, însoţitorii lui Paul în călătorie.
    30. Paul voia să vină în faţa mulţimii, dar discipolii nu l-au lăsat.
    31. Chiar şi unii dintre autorităţile provinciei, care îi erau prieteni, au trimis să i se spună să nu se prezinte la teatru.
    32. Între timp, [acolo] unii strigau una, alţii alta, într-atât era de învălmăşită adunarea, şi cei mai mulţi nici nu ştiau pentru ce se adunaseră.
    33. Unii din mulţime l-au convins pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau înainte, [să ia cuvântul]. Atunci, Alexandru a făcut semn cu mâna că vrea să ţină un discurs de apărare în faţa poporului.
    34. Dar ei, când şi-au dat seama că este iudeu, au izbucnit într-un singur glas şi au strigat aproape două ore: "Mare este Artemis a efesenilor".
    35. În sfârşit, notarul oraşului, liniştind mulţimea, a spus: "Bărbaţi efeseni, oare este cineva dintre oameni care să nu ştie că cetatea efesenilor este păstrătoarea templului marii Artemis şi a chipului ei căzut din cer?
    36. Aşadar, dacă nimeni nu poate nega acestea, trebuie să vă liniştiţi şi să nu faceţi nimic în pripă.
    37. I-aţi adus aici pe oamenii aceştia care nu sunt nici profanatori ai templului, nici nu au rostit blasfemii faţă de zeiţa noastră.
    38. Deci, dacă Demetrios şi meşterii care sunt cu el au vreo plângere împotriva cuiva, sunt zile de judecată şi proconsuli: să-şi prezinte fiecare acuzaţia.
    39. Iar dacă mai aveţi altă cerere, se va rezolva în adunarea legală.
    40. Astfel, din cauza zilei de azi, am putea fi învinuiţi de răscoală, căci nu avem nici un motiv cu care să ne putem dezvinovăţi de această manifestaţie". După aceste cuvinte a dat drumul mulţimii.

    Paul la Efes

    Capitolul 19

    1 În timp ce Apolo era la Corint, Paul, după ce a străbătut regiunile nordice a, a coborât la Efes. Acolo a găsit câţiva discipoli 2 şi le-a spus: "L-aţi primit pe Duhul Sfânt când aţi venit la credinţă?" Dar ei au răspuns: "Nici n-am auzit că este Duh Sfânt". 3 El le-a zis: "Atunci ce fel de botez aţi primit?" Ei au răspuns: "Botezul lui Ioan". 4 Paul le-a zis: "Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, spunând poporului să creadă în cel care vine, adică în Isus". 5 Când au auzit ei, au primit botezul în numele Domnului Isus. 6 Iar când Paul şi-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt a coborât asupra lor, iar ei vorbeau în limbi şi profetizau. 7 Erau cu toţii cam doisprezece bărbaţi.
         8 El a intrat în sinagogă şi a vorbit cu curaj timp de trei luni, discutând cu ei şi convingându-i despre cele referitoare la împărăţia lui Dumnezeu. 9 Întrucât unii dintre ei erau împietriţi şi nu credeau, vorbind de rău calea [Domnului] în faţa mulţimii, el i-a părăsit. I-a luat pe discipoli dintre ei şi în fiecare zi îi învăţa în şcoala lui Tiranos. 10 Aceasta s-a întâmplat timp de doi ani, astfel încât toţi locuitorii din Asia, iudei şi greci, au ascultat cuvântul Domnului.

    Paul şi exorciştii iudei

        11 Dumnezeu făcea prin mâinile lui Paul minuni mari, 12 aşa încât erau puse peste bolnavi batiste şi pânze care atinseseră trupul lui Paul, iar bolile îi lăsau şi duhurile necurate ieşeau din ei.
         13 Atunci, unii exorcişti iudei, care umblau prin împrejurimi, au încercat să cheme numele Domnului Isus asupra celor care aveau duhuri necurate, spunând: "Vă conjur pe Isus pe care-l predică Paul". 14 Acest lucru îl făceau şapte fii ai unui arhiereu numit Sceva. 15 Dar duhul necurat le-a răspuns: "Pe Isus îl cunosc şi pe Paul îl ştiu; voi, însă, cine sunteţi?" 16 Şi omul în care era duhul necurat s-a aruncat asupra lor şi, fiind mai puternic, i-a bătut atât de tare încât au scăpat din casa aceea goi şi plini de răni. 17 Lucrul acesta l-au aflat toţi iudeii şi grecii care locuiau în Efes; teama i-a cuprins pe toţi şi numele Domnului Isus era preamărit.
         18 Mulţi dintre cei care crezuseră veneau şi îşi mărturiseau în public faptele b lor. 19 Un mare număr dintre cei care practicaseră magia şi-au adus cărţile şi le-au ars înaintea lor. S-a calculat preţul lor: se ridica la cincizeci de mii de monede de argint.
         20 Astfel, cuvântul creştea şi se întărea prin puterea Domnului c.

    Răscoala organizată de Demetrios la Efes

        21 După ce s-au întâmplat acestea, Paul a hotărât în duh ca, trecând prin Macedonia şi Ahaia, să meargă la Ierusalim, zicându-şi: "După ce voi fi fost acolo, trebuie să văd şi Roma". 22 Atunci i-a trimis în Macedonia pe doi dintre cei care îl ajutau, pe Timotei şi pe Erast; el a mai rămas câtva timp în Asia.
         23 În acel timp s-a iscat o mare zarvă cu privire la calea [Domnului]. 24 Un oarecare argintar, cu numele Demetrios, care prelucra în argint mici temple d ale Artemisei, aducea lucrătorilor săi venituri importante. 25 Adunându-i pe aceştia şi pe cei cu meserii asemănătoare lor, le-a zis: "Bărbaţi, voi ştiţi că bunăstarea voastră provine din această meserie. 26 Dar voi vedeţi şi auziţi că acest Paul, nu numai la Efes, ci aproape în toată Asia, a convins şi a dus la rătăcire multă lume, spunând că lucrurile făcute de mâinile oamenilor nu sunt dumnezei. 27 Există pericolul nu numai ca meseria noastră să ajungă să fie dispreţuită, ci şi ca templul măreţei zeiţe Artemis să fie considerat ca nimic şi măreţia aceleia care este cinstită în toată Asia şi în lumea întreagă să fie distrusă".
         28 Auzind acestea, au fost cuprinşi de mânie şi strigau: "Mare este Artemis a efesenilor!" 29 Tulburarea a cuprins cetatea şi toţi au năvălit la teatru, târând cu ei pe macedonenii Gaius şi Aristarh, însoţitorii lui Paul în călătorie. 30 Paul voia să vină în faţa mulţimii, dar discipolii nu l-au lăsat. 31 Chiar şi unii dintre autorităţile provinciei e, care îi erau prieteni, au trimis să i se spună să nu se prezinte la teatru.
         32 Între timp, [acolo] unii strigau una, alţii alta, într-atât era de învălmăşită adunarea, şi cei mai mulţi nici nu ştiau pentru ce se adunaseră. 33 Unii din mulţime l-au convins pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau înainte, [să ia cuvântul]. Atunci, Alexandru a făcut semn cu mâna că vrea să ţină un discurs de apărare în faţa poporului. 34 Dar ei, când şi-au dat seama că este iudeu, au izbucnit într-un singur glas şi au strigat aproape două ore: "Mare este Artemis a efesenilor". 35 În sfârşit, notarul oraşului f, liniştind mulţimea, a spus: "Bărbaţi efeseni, oare este cineva dintre oameni care să nu ştie că cetatea efesenilor este păstrătoarea templului g marii Artemis şi a chipului ei căzut din cer? h 36 Aşadar, dacă nimeni nu poate nega acestea, trebuie să vă liniştiţi şi să nu faceţi nimic în pripă. 37 I-aţi adus aici pe oamenii aceştia care nu sunt nici profanatori ai templului, nici nu au rostit blasfemii faţă de zeiţa noastră. 38 Deci, dacă Demetrios şi meşterii care sunt cu el au vreo plângere împotriva cuiva, sunt zile de judecată şi proconsuli: să-şi prezinte fiecare acuzaţia. 39 Iar dacă mai aveţi altă cerere, se va rezolva în adunarea legală. 40 Astfel, din cauza zilei de azi, am putea fi învinuiţi de răscoală, căci nu avem nici un motiv cu care să ne putem dezvinovăţi de această manifestaţie" i. După aceste cuvinte a dat drumul mulţimii.

    Note de subsol


    a Lit.: părţile de sus. Este vorba de regiunile străbătute anterior, Galaţia şi Frigia, care se află în podişul Anatoliei.
    b Exegeţii consideră că prin acest termen autorul s-ar referi la practici magice.
    c Unele manuscrise dau această structură versetului: Astfel, cuvântul Domnului creştea cu putere şi se întărea.
    d Aceste mici temple sunt de obicei reproduceri în miniatură (în special ale faţadei) ale templului zeiţei Artemis, zeiţa fertilităţii. Unele traduceri pun varianta latină: Diana. Templul era uriaş: 120/70 m, înconjurat de 128 de colonade de 19 m înălţime. Reproduceri în ceramică şi lemn au fost găsite în diferite locuri. Ele erau considerate suveniruri de călătorie sau amulete.
    e Lit.: asiarhi - funcţionari care prezidau cultul împăratului şi al zeiţei Roma (în Efes exista un templu al lui August şi al Romei). Ei proveneau din familiile cele mai însemnate, aleşi pentru un an, păstrându-şi titlul şi după terminarea mandatului.
    f Persoană oficială de prim rang în consiliul orăşenesc, având diferite atribuţii: ofiţer al stării civile, şeful cancelariei, păstra actele publice, formula textele legilor şi supraveghea respectarea lor.
    g Era un titlu oficial acordat acelor cetăţi care aveau un templu federal pentru cultul împăratului. Prin extensiune, titlul este atribuit şi cetăţilor cu temple renumite ale altor zeităţi.
    h Multe religii cred în astfel de statui căzute din cer. Au fost descoperite multe copii după statuia zeiţei Artemis din Efes, cele mai importante chiar în Efes, de mărime naturală.
    i În multe manuscrise, fraza următoare este numerotată cu v. 41.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro