Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Faptele Apostolilor

    Capitolul 17

    1. Străbătând Amfipolis şi Apolonia, ei au ajuns la Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor.
    2. După obiceiul său, Paul a intrat la ei şi trei sâmbete la rând le-a vorbit despre Scripturi,
    3. explicând şi demonstrând că Cristos trebuia să sufere şi să învie din morţi: "Acesta este Cristos Isus pe care eu vi-l vestesc".
    4. Unii dintre ei au fost convinşi şi s-au alăturat lui Paul şi lui Sila, împreună cu o mulţime numeroasă de greci evlavioşi şi multe femei de vază.
    5. Dar iudeii au devenit invidioşi: au strâns de prin pieţe nişte oameni răi şi, adunând o ceată, au răvăşit cetatea şi, năvălind la casa lui Iason, căutau să-i aducă afară în faţa poporului.
    6. Dar negăsindu-i, i-au târât pe Iason şi pe câţiva fraţi în faţa autorităţilor cetăţii, strigând: "Iată, cei care au tulburat lumea întreagă au venit şi aici,
    7. iar Iason i-a primit la el. Toţi aceştia se împotrivesc decretelor împăratului, spunând că au alt rege, pe Isus".
    8. Astfel au tulburat mulţimea şi autorităţile cetăţii, care au auzit acestea.
    9. Şi, după ce au primit o garanţie de la Iason şi de la ceilalţi, i-au lăsat liberi.
    10. Atunci fraţii i-au trimis, îndată, în timpul nopţii, pe Paul şi pe Sila la Bereea. Când au ajuns acolo, au intrat în sinagoga iudeilor.
    11. Aceştia erau mai binevoitori decât cei din Tesalonic. Ei au primit cuvântul cu toată râvna. În fiecare zi cercetau Scripturile ca să vadă dacă lucrurile sunt aşa.
    12. Aşadar, mulţi dintre ei au crezut, la fel şi dintre greci: multe femei de seamă şi unii bărbaţi.
    13. Dar când au aflat iudeii din Tesalonic că Paul a vestit cuvântul lui Dumnezeu şi în Bereea, au venit şi aici să răzvrătească şi să tulbure mulţimile.
    14. Atunci fraţii l-au trimis îndată pe Paul spre mare, iar Sila şi Timotei au rămas acolo.
    15. Cei care l-au însoţit pe Paul l-au dus până la Atena, apoi s-au întors cu poruncă pentru Sila şi Timotei ca să meargă la el cât mai repede.
    16. În timp ce Paul îi aştepta în Atena, i s-a umplut sufletul de indignare văzând că cetatea era plină de idoli.
    17. Discuta în sinagogă cu iudeii şi cu temătorii de Dumnezeu, iar în piaţă, în fiecare zi, cu aceia pe care îi întâlnea.
    18. Chiar şi unii dintre filozofii epicurieni şi stoici au intrat în vorbă cu el şi i-au zis: "Ce vrea să spună vorbăreţul acesta?" Alţii: "Pare să fie un predicator al zeităţilor străine pentru că predică despre Isus şi înviere".
    19. L-au luat cu ei şi l-au dus la Areopag şi i-au spus: "Am putea şti şi noi care este această doctrină nouă despre care vorbeşti?
    20. Căci ne aduci la auz lucruri străine. Am vrea deci să ştim ce înseamnă acestea".
    21. De fapt, toţi atenienii şi străinii care locuiau acolo nu-şi petreceau timpul cu nimic altceva decât vorbind sau ascultând ceva nou.
    22. Atunci Paul, stând în picioare în mijlocul Areopagului, a spus: "Bărbaţi atenieni! Din tot ceea ce văd, constat că voi sunteţi foarte religioşi.
    23. Căci, străbătând cetatea şi observând cu atenţie monumentele voastre sacre, am găsit şi un altar pe care este scris: «Dumnezeului necunoscut». Aşadar, cel pe care îl cinstiţi fără să-l cunoaşteţi, pe acesta vi-l vestesc.
    24. Dumnezeu, care a făcut lumea şi toate câte sunt în ea, cel care este Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute de mână [de om],
    25. nici nu este slujit de mâini omeneşti ca şi cum ar avea nevoie de ceva, el care dă tuturor viaţă, suflare şi toate.
    26. El a făcut dintr-unul singur tot neamul omenesc care să locuiască pe toată suprafaţa pământului, i-a fixat timpuri determinate şi hotare între care să locuiască
    27. pentru a-l căuta pe Dumnezeu, fie şi numai bâjbâind, şi să-l găsească, deşi nu este departe de fiecare dintre noi.
    28. Căci în el trăim, ne mişcăm şi suntem, cum au spus şi unii dintre poeţii voştri: «Căci suntem şi noi din neamul lui».
    29. Aşadar, dacă suntem din neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să credem că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei, opera măiestriei şi a imaginaţiei omului.
    30. Dar Dumnezeu, trecând cu vederea timpurile de ignoranţă, vesteşte acum oamenilor de pretutindeni să se convertească.
    31. De fapt, el a stabilit o zi în care va judeca lumea cu dreptate prin omul rânduit [pentru aceasta], dând garanţie tuturor prin aceea că l-a înviat din morţi".
    32. Când au auzit ei de învierea din morţi, unii îl luau în râs, alţii ziceau: "Despre asta te vom asculta altă dată".
    33. Astfel, Paul a ieşit dintre ei.
    34. Totuşi, unii bărbaţi i s-au alăturat şi au crezut. Printre ei erau Dionisiu Areopagitul, o femeie cu numele Damaris şi alţii împreună cu ei.

    Paul la Tesalonic

    Capitolul 17

    1 Străbătând Amfipolis a şi Apolonia b, ei au ajuns la Tesalonic c, unde era o sinagogă a iudeilor. 2 După obiceiul său, Paul a intrat la ei şi trei sâmbete la rând le-a vorbit despre Scripturi, 3 explicând şi demonstrând că Cristos trebuia să sufere şi să învie din morţi: "Acesta este Cristos Isus pe care eu vi-l vestesc". 4 Unii dintre ei au fost convinşi şi s-au alăturat lui Paul şi lui Sila, împreună cu o mulţime numeroasă de greci evlavioşi şi multe femei de vază.
         5 Dar iudeii au devenit invidioşi: au strâns de prin pieţe nişte oameni răi şi, adunând o ceată, au răvăşit cetatea şi, năvălind la casa lui Iason, căutau să-i aducă afară în faţa poporului. 6 Dar negăsindu-i, i-au târât pe Iason şi pe câţiva fraţi în faţa autorităţilor cetăţii, strigând: "Iată, cei care au tulburat lumea întreagă au venit şi aici, 7 iar Iason i-a primit la el. Toţi aceştia se împotrivesc decretelor împăratului, spunând că au alt rege, pe Isus". 8 Astfel au tulburat mulţimea şi autorităţile cetăţii, care au auzit acestea. 9 Şi, după ce au primit o garanţie de la Iason şi de la ceilalţi, i-au lăsat liberi.

    Paul la Bereea

        10 Atunci fraţii i-au trimis, îndată, în timpul nopţii, pe Paul şi pe Sila la Bereea d. Când au ajuns acolo, au intrat în sinagoga iudeilor. 11 Aceştia erau mai binevoitori decât cei din Tesalonic. Ei au primit cuvântul cu toată râvna. În fiecare zi cercetau Scripturile ca să vadă dacă lucrurile sunt aşa. 12 Aşadar, mulţi dintre ei au crezut, la fel şi dintre greci: multe femei de seamă şi unii bărbaţi.
         13 Dar când au aflat iudeii din Tesalonic că Paul a vestit cuvântul lui Dumnezeu şi în Bereea, au venit şi aici să răzvrătească şi să tulbure mulţimile. 14 Atunci fraţii l-au trimis îndată pe Paul spre mare, iar Sila şi Timotei au rămas acolo. 15 Cei care l-au însoţit pe Paul l-au dus până la Atena, apoi s-au întors cu poruncă pentru Sila şi Timotei ca să meargă la el cât mai repede.

    Paul la Atena

        16 În timp ce Paul îi aştepta în Atena e, i s-a umplut sufletul de indignare văzând că cetatea era plină de idoli. 17 Discuta în sinagogă cu iudeii şi cu temătorii de Dumnezeu, iar în piaţă, în fiecare zi, cu aceia pe care îi întâlnea. 18 Chiar şi unii dintre filozofii epicurieni şi stoici f au intrat în vorbă cu el şi i-au zis: "Ce vrea să spună vorbăreţul acesta?" Alţii: "Pare să fie un predicator al zeităţilor străine pentru că predică despre Isus şi înviere".
         19 L-au luat cu ei şi l-au dus la Areopag g şi i-au spus: "Am putea şti şi noi care este această doctrină nouă despre care vorbeşti? 20 Căci ne aduci la auz lucruri străine. Am vrea deci să ştim ce înseamnă acestea". 21 De fapt, toţi atenienii şi străinii care locuiau acolo nu-şi petreceau timpul cu nimic altceva decât vorbind sau ascultând ceva nou.

    Discursul lui Paul în Areopag

        22 Atunci Paul, stând în picioare în mijlocul Areopagului, a spus: "Bărbaţi atenieni! Din tot ceea ce văd, constat că voi sunteţi foarte religioşi. 23 Căci, străbătând cetatea şi observând cu atenţie monumentele voastre sacre, am găsit şi un altar pe care este scris: «Dumnezeului necunoscut». Aşadar, cel pe care îl cinstiţi fără să-l cunoaşteţi, pe acesta vi-l vestesc.
         24 Dumnezeu, care a făcut lumea şi toate câte sunt în ea, cel care este Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute de mână [de om], 25 nici nu este slujit de mâini omeneşti ca şi cum ar avea nevoie de ceva, el care dă tuturor viaţă, suflare şi toate. 26 El a făcut dintr-unul singur h tot neamul omenesc care să locuiască pe toată suprafaţa pământului, i-a fixat timpuri determinate şi hotare între care să locuiască 27 pentru a-l căuta pe Dumnezeu i, fie şi numai bâjbâind, şi să-l găsească, deşi nu este departe de fiecare dintre noi.
         28 Căci în el trăim, ne mişcăm şi suntem, cum au spus şi unii dintre poeţii j voştri: k
        «Căci suntem şi noi din neamul lui».
    29 Aşadar, dacă suntem din neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să credem că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei, opera măiestriei şi a imaginaţiei omului. 30 Dar Dumnezeu, trecând cu vederea timpurile de ignoranţă, vesteşte l acum oamenilor de pretutindeni să se convertească. 31 De fapt, el a stabilit o zi în care va judeca lumea cu dreptate prin omul rânduit [pentru aceasta], dând garanţie tuturor prin aceea că l-a înviat din morţi".
         32 Când au auzit ei de învierea din morţi, unii îl luau în râs, alţii ziceau: "Despre asta te vom asculta altă dată". 33 Astfel, Paul a ieşit dintre ei. 34 Totuşi, unii bărbaţi i s-au alăturat şi au crezut. Printre ei erau Dionisiu Areopagitul, o femeie cu numele Damaris şi alţii împreună cu ei.

    Note de subsol


    a Amfipolis, înseamnă "cetate dublă" şi este înconjurată de cele două braţe ale râului Strymon. Se află lângă mare, la 44 km de Filipi, pe Via Egnatia.
    b Apolonia - o cetate mică, pe Via Egnatia, la 46 km de Amfipolis şi 57 km de Tesalonic, azi se cheamă Pollina.
    c Tesalonic - cetate întemeiată în anul 315 î.C. de către generalul Casandru, care i-a dat numele soţiei sale, sora lui Alexandru cel Mare. Era un important port la Marea Egee şi capitala Macedoniei, unde îşi avea sediul proconsulul. Cunoaşte o mare dezvoltare după războaiele civile romane, fiind la răscrucea drumurilor imperiale Via Egnatia şi Via Apia. Astăzi se numeşte Thesaloniki şi este al doilea oraş al Greciei.
    d Bereea - cetatea se află la 65 km vest de Tesalonic, pe calea ce leagă Macedonia de Grecia centrală. În timpul lui Nero era metropola în care se întrunea consiliul macedonean. Astăzi se numeşte Veria.
    e În timpul sfântului Paul, Atena era un orăşel de provincie cu o populaţie de 5.000 de locuitori. Era însă un centru cultural cunoscut, loc de întâlnire al filozofiilor şi artelor.
    f Epicurienii şi stoicii reprezentau curentele filozofice principale ale timpului. "Epicureismul" avea o viziune materialistă despre lume şi susţinea că singurul ideal pentru om era plăcerea, fie intelectuală, fie senzuală. "Stoicismul" propunea resemnarea la propria soartă, dispreţuirea durerii şi nobleţea divină a omului, considerat o părticică a divinităţii. Evident, aceste două curente filozofice sunt în conflict între ele şi cu doctrina creştină.
    g Lit.: Colina lui Ares. Ares era, în Grecia antică, zeul războiului. Această colină se află la poalele Acropolei. Era locul în care se aduna tribunalul suprem, care a luat numele locului. Sfântul Luca pare să se refere, în primul rând, la Areopag ca tribunal şi la membrii acestuia.
    h Unele manuscrise au: din sângele unuia. Exegeţii consideră că expresia nu se referă la substanţă sau principiu primordial, ci la Adam, strămoşul întregului neam omenesc.
    i Câteva manuscrise au: divinitatea, în loc de: Dumnezeu.
    j În unele manuscrise lipseşte: poeţii.
    k Textul citat se găseşte în poetul şi filozoful antic Aratus din Cilicia († 240 î.C.).
    l Unele manuscrise au: porunceşte.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro