Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Faptele Apostolilor

    Capitolul 16

    1. Apoi a ajuns la Derbe şi la Listra. Şi era acolo un discipol cu numele Timotei, fiul unei evreice credincioase; tatăl lui era grec.
    2. Fraţii din Listra şi Iconiu dădeau bună mărturie despre el.
    3. Voindu-l ca însoţitor, Paul l-a luat şi l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele locuri, căci toţi ştiau că tatăl său era grec.
    4. Când treceau prin cetăţi, îi învăţau să ţină deciziile luate de apostolii şi de prezbiterii din Ierusalim.
    5. Astfel, Bisericile se întăreau în credinţă şi creşteau în număr din zi în zi.
    6. Apoi au străbătut Frigia şi ţinutul Galaţiei pentru că au fost opriţi de Duhul Sfânt să vestească cuvântul în Asia.
    7. Când au ajuns la hotarele Misiei, au încercat să meargă în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu i-a lăsat.
    8. Atunci, au trecut prin Misia şi au coborât la Troas.
    9. În timpul nopţii, Paul a avut o viziune: un bărbat macedonean stătea în picioare şi îl ruga: "Treci în Macedonia, ajută-ne!"
    10. După ce am avut vedenia, am căutat să plecăm îndată în Macedonia, convinşi că Dumnezeu ne-a chemat să le predicăm evanghelia.
    11. Îmbarcându-ne de la Troas, ne-am dus direct în Samotracia, iar a doua zi, la Neapoli
    12. şi, de acolo, la Filipi, care este o cetate importantă în ţinutul Macedoniei, o colonie. În cetate am rămas câteva zile.
    13. Într-o zi de sâmbătă, am ieşit în afara porţii, lângă un râu, unde credeam că este loc de rugăciune. Aşezându-ne, le-am vorbit femeilor care se adunaseră.
    14. O femeie cu numele Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, temătoare de Dumnezeu, ne asculta. Acesteia Domnul i-a deschis inima ca să asculte cu atenţie cele spuse de Paul.
    15. După ce a fost botezată ea şi casa ei, ne-a invitat, zicând: "Dacă aţi considerat că sunt credincioasă Domnului, veniţi şi rămâneţi în casa mea!" Şi ne-a obligat să acceptăm.
    16. În timp ce mergeam spre locul de rugăciune, ne-a ieşit în cale o servitoare care avea un duh de ghicitoare. Ghicind, ea aducea stăpânilor ei mult câştig.
    17. Aceasta, ţinându-se de Paul şi de noi, a strigat: "Aceşti oameni sunt slujitorii Dumnezeului celui Preaînalt; ei vă vestesc calea mântuirii".
    18. Lucrul acesta l-a făcut timp de mai multe zile. Iritat, Paul s-a întors şi i-a spus duhului: "În numele lui Isus Cristos, îţi poruncesc să ieşi din ea!" Şi a ieşit în aceeaşi clipă.
    19. Dar stăpânii ei, văzând că s-a dus speranţa câştigului lor, i-au prins pe Paul şi pe Sila şi i-au dus cu forţa în piaţă, înaintea autorităţilor,
    20. apoi i-au înfăţişat înaintea judecătorilor, spunând: "Aceşti oameni tulbură cetatea noastră; sunt iudei
    21. şi predică obiceiuri pe care noi, fiind romani, nu avem voie nici să le primim, nici să le practicăm".
    22. Atunci, mulţimea s-a ridicat împotriva lor, iar judecătorii, după ce le-au smuls hainele, au poruncit să fie bătuţi cu vergi.
    23. După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare şi i-au poruncit gardianului să-i ţină în siguranţă.
    24. Acesta, primind o asemenea poruncă, i-a aruncat în partea cea mai dinăuntru a închisorii şi le-a pus picioarele în butuci.
    25. Către miezul nopţii, Paul şi Sila se rugau şi cântau imnuri lui Dumnezeu, iar cei închişi îi ascultau.
    26. Dintr-o dată, a venit un mare cutremur, astfel încât s-au zguduit temeliile închisorii: toate uşile s-au deschis imediat şi lanţurile tuturor s-au desfăcut.
    27. Trezindu-se şi văzând că uşile închisorii sunt deschise, gardianul şi-a scos sabia şi voia să se sinucidă, crezând că deţinuţii au fugit.
    28. Dar Paul a strigat cu glas puternic: "Să nu-ţi faci nici un rău pentru că toţi suntem aici!"
    29. Atunci el a cerut o lumină, a alergat înăuntru şi, tremurând, s-a aruncat înaintea lui Paul şi a lui Sila.
    30. Apoi, scoţându-i afară, le-a zis: "Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?"
    31. Ei i-au răspuns: "Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit tu şi casa ta".
    32. Şi i-au vestit cuvântul Domnului lui şi tuturor celor care erau în casa lui.
    33. Luându-i chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile şi îndată a fost botezat el şi toţi ai lui.
    34. I-a dus apoi în casă, a pus masa şi s-a bucurat cu toată casa pentru că a crezut în Dumnezeu.
    35. Când s-a făcut ziuă, judecătorii au trimis lictori ca să spună: "Eliberaţi-i pe oamenii aceia".
    36. Gardianul i-a adus la cunoştinţă lui Paul aceste cuvinte: "Judecătorii au trimis vorbă ca să fiţi eliberaţi, aşadar, ieşiţi acum şi mergeţi în pace!"
    37. Dar Paul a răspuns: "După ce, fără să fi fost judecaţi, ne-au bătut în public, pe noi, cetăţeni romani, şi ne-au aruncat în închisoare, acum ne scot afară în ascuns? Nu! Să vină ei înşişi şi să ne elibereze".
    38. Lictorii au adus la cunoştinţa judecătorilor aceste cuvinte, iar ei, aflând că sunt romani, au fost cuprinşi de frică.
    39. Au venit, i-au chemat şi i-au eliberat, rugându-i să plece din cetate.
    40. Ieşind din închisoare, au intrat în casa Lidiei. Şi după ce i-au văzut şi i-au întărit pe fraţi, au plecat.

    Timotei îl însoţeşte pe Paul în misiune

    Capitolul 16

    1 Apoi a ajuns la Derbe şi la Listra. Şi era acolo un discipol cu numele Timotei, fiul unei evreice credincioase; tatăl lui era grec. 2 Fraţii din Listra şi Iconiu dădeau bună mărturie despre el. 3 Voindu-l ca însoţitor, Paul l-a luat şi l-a circumcis din cauza iudeilor care erau în acele locuri, căci toţi ştiau că tatăl său era grec. 4 Când treceau prin cetăţi, îi învăţau să ţină deciziile luate de apostolii şi de prezbiterii din Ierusalim. 5 Astfel, Bisericile se întăreau în credinţă şi creşteau în număr din zi în zi.

    Viziunea lui Paul în Troas

        6 Apoi au străbătut Frigia şi ţinutul Galaţiei pentru că au fost opriţi de Duhul Sfânt să vestească cuvântul în Asia. 7 Când au ajuns la hotarele Misiei a, au încercat să meargă în Bitinia b, dar Duhul lui Isus nu i-a lăsat. 8 Atunci, au trecut prin Misia şi au coborât la Troas c. 9 În timpul nopţii, Paul a avut o viziune: un bărbat macedonean stătea în picioare şi îl ruga: "Treci în Macedonia d, ajută-ne!" 10 După ce am avut vedenia, am căutat să plecăm e îndată în Macedonia, convinşi că Dumnezeu ne-a chemat să le predicăm evanghelia.

    Primele convertiri la Filipi

        11 Îmbarcându-ne de la Troas, ne-am dus direct în Samotracia f, iar a doua zi, la Neapoli g 12 şi, de acolo, la Filipi h, care este o cetate importantă i în ţinutul Macedoniei, o colonie. În cetate am rămas câteva zile. 13 Într-o zi de sâmbătă, am ieşit în afara porţii, lângă un râu, unde credeam j că este loc de rugăciune k. Aşezându-ne, le-am vorbit femeilor care se adunaseră. 14 O femeie cu numele Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira l, temătoare de Dumnezeu m, ne asculta. Acesteia Domnul i-a deschis inima ca să asculte cu atenţie cele spuse de Paul. 15 După ce a fost botezată ea şi casa ei, ne-a invitat, zicând: "Dacă aţi considerat că sunt credincioasă Domnului, veniţi şi rămâneţi în casa mea!" Şi ne-a obligat să acceptăm.

    Arestarea şi eliberarea lui Paul şi Sila

        16 În timp ce mergeam spre locul de rugăciune, ne-a ieşit în cale o servitoare care avea un duh de ghicitoare n. Ghicind, ea aducea stăpânilor ei mult câştig. 17 Aceasta, ţinându-se de Paul şi de noi, a strigat: "Aceşti oameni sunt slujitorii Dumnezeului celui Preaînalt; ei vă vestesc calea mântuirii". 18 Lucrul acesta l-a făcut timp de mai multe zile. Iritat, Paul s-a întors şi i-a spus duhului: "În numele lui Isus Cristos, îţi poruncesc să ieşi din ea!" Şi a ieşit în aceeaşi clipă.
         19 Dar stăpânii ei, văzând că s-a dus speranţa câştigului lor, i-au prins pe Paul şi pe Sila şi i-au dus cu forţa în piaţă, înaintea autorităţilor, 20 apoi i-au înfăţişat înaintea judecătorilor o, spunând: "Aceşti oameni tulbură cetatea noastră; sunt iudei 21 şi predică obiceiuri pe care noi, fiind romani, nu avem voie nici să le primim, nici să le practicăm".
         22 Atunci, mulţimea s-a ridicat împotriva lor, iar judecătorii, după ce le-au smuls hainele, au poruncit să fie bătuţi cu vergi. 23 După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare şi i-au poruncit gardianului să-i ţină în siguranţă. 24 Acesta, primind o asemenea poruncă, i-a aruncat în partea cea mai dinăuntru a închisorii şi le-a pus picioarele în butuci.
         25 Către miezul nopţii, Paul şi Sila se rugau şi cântau imnuri lui Dumnezeu, iar cei închişi îi ascultau. 26 Dintr-o dată, a venit un mare cutremur, astfel încât s-au zguduit temeliile închisorii: toate uşile s-au deschis imediat şi lanţurile tuturor s-au desfăcut. 27 Trezindu-se şi văzând că uşile închisorii sunt deschise, gardianul şi-a scos sabia şi voia să se sinucidă, crezând că deţinuţii au fugit. 28 Dar Paul a strigat cu glas puternic: "Să nu-ţi faci nici un rău pentru că toţi suntem aici!" 29 Atunci el a cerut o lumină, a alergat înăuntru şi, tremurând, s-a aruncat înaintea lui Paul şi a lui Sila. 30 Apoi, scoţându-i afară, le-a zis: "Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?" 31 Ei i-au răspuns: "Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit tu şi casa ta". 32 Şi i-au vestit cuvântul Domnului p lui şi tuturor celor care erau în casa lui. 33 Luându-i chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile şi îndată a fost botezat el şi toţi ai lui. 34 I-a dus apoi în casă, a pus masa şi s-a bucurat cu toată casa pentru că a crezut în Dumnezeu.
         35 Când s-a făcut ziuă, judecătorii q au trimis lictori r ca să spună: "Eliberaţi-i pe oamenii aceia". 36 Gardianul i-a adus la cunoştinţă lui Paul aceste cuvinte: "Judecătorii au trimis vorbă ca să fiţi eliberaţi, aşadar, ieşiţi acum şi mergeţi în pace!" 37 Dar Paul a răspuns: "După ce, fără să fi fost judecaţi, ne-au bătut în public, pe noi, cetăţeni romani, şi ne-au aruncat în închisoare, acum ne scot afară în ascuns? Nu! Să vină ei înşişi şi să ne elibereze".
         38 Lictorii au adus la cunoştinţa judecătorilor aceste cuvinte, iar ei, aflând că sunt romani s, au fost cuprinşi de frică. 39 Au venit, i-au chemat şi i-au eliberat, rugându-i să plece din cetate t. 40 Ieşind din închisoare, au intrat în casa Lidiei. Şi după ce i-au văzut şi i-au întărit pe fraţi, au plecat.

    Note de subsol


    a Misia este ţinutul de la sud de Marea Marmara, pe coasta vestică a Turciei de azi şi se învecina cu Bitinia la nord-est, Galaţia la est, iar la sud, cu Lidia şi Frigia. Oraşe mai importante erau Pergam, Troas şi Assos.
    b Bitinia este regiunea dintre Misia şi Pont, pe coasta de nord-vest a Turciei de azi. Împreună cu Pont formau o provincie romană din anul 74 î.C. Oraşe mai importante erau Niceea şi Calcedon, care vor deveni sediile conciliilor ecumenice în 325, respectiv 451.
    c Troas este o cetate-port la Marea Egee, în ţinutul Misia, la 40 km sud de vechea cetate Troia. A fost întemeiată în epoca lui Alexandru cel Mare. În perioada romană se numea Colonia Augusta Alexandria Troas, bucurându-se de privilegii deosebite, care au permis dezvoltarea sa economică. Portul era un centru de comunicaţii între Asia şi Macedonia. Ruinele poartă numele de Eschi-Stambul.
    d Macedonia este regiunea de nord a Greciei, considerată în vechime o zonă locuită de barbari. A devenit importantă o dată cu regele Filip, cuceritorul Greciei, şi mai ales cu Alexandru cel Mare. În timpul NT, era provincie romană cu capitala la Tesalonic.
    e Începând de aici, relatarea se face la persoana I plural, probabil fiind martor ocular însuşi Luca.
    f Samotracia este o insulă în Marea Egee, la jumătatea distanţei dintre coasta turcă şi cea greacă, loc de escală pentru navigatori.
    g Neapolis este oraşul-port pentru Filipi. În greacă, înseamnă "oraşul nou", azi se numeşte Kavalla. Distanţa între Neapoli şi Troas, în linie dreaptă, este de 200 km.
    h Filipi este un oraş în nord-estul Greciei, la 17 km de ţărm. Numele îi vine de la fondatorul Filip al II-lea al Macedoniei care l-a construit pe ruinele vechii cetăţi Crenides. După anul 42, devine colonie romană. Se afla pe Via Egnatia care lega Roma de Bizanţ. Săpăturile arheologice au scos la iveală centrul roman al oraşului, în care s-a identificat o criptă, considerată că ar fi fost închisoarea sfântului Paul.
    i Unele manuscrise vechi prezintă Filipi drept capitala Macedoniei, dar mărturiile istorice vorbesc despre Tesalonic ca fiind capitala Macedoniei.
    j Există o mare diversitate între manuscrise cu privire la forma verbală: întâlnim atât persoana I plural, cât şi persoana a III-a singular şi impersonal.
    k Termenul grec proseuche nu înseamnă sinagogă. Unii biblişti consideră că menţionarea locului de rugăciune lângă râu ar fi un indiciu că în Filipi nu exista sinagogă. Presupunerea lui Paul că un loc de rugăciune ar putea fi lângă râu se bazează pe faptul că apa era necesară pentru spălările rituale.
    l Oraş pe coasta vestică a Asiei Mici, la 65 km sud-est de Pergam, în ţinutul Lidia. Era renumit, în special, prin vopsitoriile de purpură. Purpura era extrasă din cochilia unor scoici de mare care se găsesc în regiunile răsăritene ale Mării Mediterane. Culoarea este de roşu-închis, cu nuanţă violetă. Stofa pluşată, vopsită cu purpură, era foarte scumpă; astfel de haine erau purtate de cei mai înstăriţi. Pe locul Tiatirei se află astăzi un orăşel agricol cu numele Akhisar.
    m Vezi n. Fap 2,11.
    n Lit.: duh de python. Python era, după credinţa comună din epocă, numele dragonului care păzea templul ghicitorilor din Delfi, ucis apoi de Apolo.
    o În coloniile romane, justiţia era încredinţată la doi pretori (duumviri jure dicundo).
    p Unele manuscrise omit: Domnului.
    q Câteva manuscrise adaugă aici: S-au adunat în piaţă şi, amintindu-şi de cutremurul care a avut loc, s-au temut. Această adăugire vrea să explice schimbarea atitudinii pretorilor.
    r Lit.: purtătorii de vergi. La romani, lictorii îi însoţeau pe magistraţi şi executau ordinele acestora. Mergeau încolonaţi în faţa demnitarilor: şase pentru pretor, doisprezece pentru consuli etc., purtând pe umăr fascii (legături) de vergi cu o secure la capăt.
    s Spaima pretorilor este explicabilă deoarece un cetăţean roman nu putea fi închis fără un proces şi nu putea fi lovit cu vergi.
    t Câteva manuscrise prezintă v. 39 într-o formă mult mai dezvoltată: Venind la închisoare cu mulţi prieteni, i-au rugat să plece, spunând: "Nu eram bine informaţi despre voi şi nu ştiam că sunteţi oameni drepţi". I-au eliberat şi i-au rugat, zicând: "Plecaţi din cetatea aceasta ca să nu facem o altă tulburare în popor împotriva voastră". Este evident că acest text este o amplificare ulterioară a celui original.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro