Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Faptele Apostolilor

    Capitolul 13

    1. În Biserica din Antiohia erau profeţi şi învăţători: Barnaba, Simeon, cel numit Negru, Luciu din Cirene, Manaen, cel care a fost educat împreună cu tetrarhul Irod, şi Saul.
    2. În timp ce slujeau lui Dumnezeu şi posteau, Duhul Sfânt le-a zis: "Puneţi-i deoparte, pentru mine, pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat".
    3. Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.
    4. Aşadar, trimişi de Duhul Sfânt, ei au coborât la Seleucia, şi, de acolo, s-au îmbarcat pentru Cipru.
    5. Când au ajuns la Salamina, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau şi pe Ioan ca slujitor.
    6. Străbătând întreaga insulă până la Pafos, au găsit acolo un vrăjitor, un fals profet iudeu, numit Bar-Isus.
    7. Acesta era din cercul proconsulului Sergiu Paul, un bărbat înţelept, care îi chemase pe Barnaba şi pe Saul, dorind să asculte cuvântul lui Dumnezeu.
    8. Dar s-a ridicat împotriva lor Elimas, vrăjitorul - căci aşa se interpretează numele lui - căutând să-l îndepărteze pe proconsul de la credinţă.
    9. Dar Saul - numit şi Paul - plin de Duhul Sfânt, l-a fixat cu privirea
    10. şi i-a zis: "Om plin de toate înşelăciunile şi de orice răutate, fiu al diavolului, duşman al oricărei dreptăţi, nu vei înceta oare să strâmbi căile cele drepte ale Domnului?
    11. Iată, acum mâna Domnului este peste tine. Vei fi orb şi un timp nu vei mai vedea soarele". Dintr-o dată a căzut asupra lui ceaţă şi întuneric, iar el umbla bâjbâind şi căuta pe cineva care să-l ducă de mână.
    12. Atunci, văzând proconsulul ceea ce s-a petrecut, a crezut şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.
    13. Apoi, îmbarcându-se de la Pafos, Paul şi cei care erau cu el au ajuns la Perga Pamfiliei. Ioan, despărţindu-se de ei, s-a întors la Ierusalim.
    14. Iar ei, plecând din Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei. Au intrat în sinagogă într-o zi de sâmbătă şi s-au aşezat.
    15. După citirea Legii şi a Profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis la ei să li se spună: "Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de încurajare pentru popor, vorbiţi!"
    16. Atunci, Paul s-a ridicat şi, făcând semn cu mâna, a zis: "Bărbaţi israeliţi, şi voi, temători de Dumnezeu, ascultaţi!
    17. Dumnezeul acestui popor, Israel, i-a ales pe părinţii noştri şi a înălţat poporul în timpul şederii lor în ţara Egiptului, şi după ce i-a scos de acolo cu braţ puternic,
    18. timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportat în pustiu.
    19. După ce a nimicit şapte popoare în ţara Canaanului, le-a dat ca moştenire ţara aceasta
    20. cam patru sute cincizeci de ani. După aceasta, le-a dat judecători până la profetul Samuel.
    21. Apoi, i-au cerut un rege, iar [Dumnezeu] le-a dat pe Saul, fiul lui Chiş, din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani.
    22. După ce l-a înlăturat pe acesta, l-a ridicat pentru ei ca rege pe David, despre care a dat mărturie: L-am aflat pe David, fiul lui Iese, un om după inima mea, care va împlini toată voinţa mea.
    23. Din descendenţa acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus.
    24. Înainte de venirea lui, Ioan a predicat un botez al pocăinţei întregului popor al lui Israel.
    25. Dar când Ioan era spre sfârşitul călătoriei sale, spunea: «Eu nu sunt ceea ce credeţi voi că sunt. Dar iată că vine după mine unul căruia nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea picioarelor».
    26. Fraţilor, fii din neamul lui Abraham, şi aceia dintre voi care sunt temători de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri.
    27. De fapt, cei care locuiesc în Ierusalim şi conducătorii lor nu l-au recunoscut [pe Isus], dar, judecându-l, au împlinit cuvintele profeţilor care se citesc în fiecare sâmbătă.
    28. Deşi nu au găsit în el nici un motiv de [condamnare la] moarte, i-au cerut lui Pilat să-l ucidă.
    29. După ce au împlinit toate câte erau scrise despre el, l-au dat jos de pe lemn şi l-au pus într-un mormânt.
    30. Dar Dumnezeu l-a înviat din morţi.
    31. Timp de mai multe zile, el s-a arătat acelora care urcaseră cu el din Galileea la Ierusalim şi care acum sunt martorii lui înaintea poporului.
    32. Şi noi vă aducem ca o veste bună promisiunea făcută părinţilor,
    33. pe care Dumnezeu a împlinit-o pentru copiii lor, pentru noi, înviindu-l pe Isus, aşa cum este scris în psalmul al doilea: Fiul meu eşti tu, eu astăzi te-am născut.
    34. Că l-a înviat din morţi ca să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel: Vă voi da promisiunile sfinte făcute lui David, cele vrednice de încredere.
    35. De aceea se mai spune într-un alt loc: Nu vei permite ca sfântul tău să vadă putrezirea.
    36. Însă David, după ce a slujit în generaţia lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost aşezat lângă părinţii lui şi a văzut putrezirea.
    37. Dar acela pe care Dumnezeu l-a înviat nu a văzut putrezirea.
    38. Aşadar, fraţilor, să vă fie cunoscut că prin el vă este vestită iertarea de păcate şi de tot ce n-aţi putut fi îndreptăţiţi prin Legea lui Moise.
    39. Oricine crede în el poate fi justificat prin el.
    40. Deci aveţi grijă să nu vină asupra voastră ceea ce a fost spus în profeţi:
    41. Priviţi, dispreţuiţilor! Miraţi-vă şi faceţi-vă nevăzuţi! Pentru că eu fac în zilele voastre o lucrare, o lucrare pe care n-aţi crede-o dacă v-ar povesti cineva".
    42. Când au ieşit, i-au rugat să le mai vestească despre aceleaşi lucruri şi sâmbăta următoare.
    43. După ce s-a împrăştiat adunarea, mulţi dintre iudei şi prozeliţii evlavioşi i-au însoţit pe Paul şi Barnaba, iar aceştia vorbeau cu ei şi-i îndemnau să persevereze în harul lui Dumnezeu.
    44. În sâmbăta următoare, aproape toată cetatea s-a adunat ca să asculte cuvântul Domnului.
    45. Dar iudeii, când au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie şi contraziceau cele spuse de Paul, insultându-l.
    46. Atunci Paul şi Barnaba au zis cu îndrăzneală: "Vouă trebuia să vă fie vestit mai întâi cuvântul lui Dumnezeu. Dar, pentru că voi îl respingeţi şi nu vă consideraţi vrednici de viaţa veşnică, iată că ne întoarcem spre păgâni.
    47. Căci aşa ne-a poruncit Domnul: Te-am pus ca lumină a naţiunilor ca să duci mântuirea până la marginile pământului".
    48. Când au auzit, păgânii s-au bucurat şi au început să preamărească cuvântul Domnului, iar cei care fuseseră hotărâţi pentru viaţa veşnică au crezut.
    49. Cuvântul Domnului s-a răspândit în tot ţinutul.
    50. Însă iudeii au instigat femeile evlavioase, de rang înalt, ca şi pe oamenii de frunte ai cetăţii, au stârnit o persecuţie împotriva lui Paul şi Barnaba şi i-au alungat din ţinuturile lor.
    51. Ei, scuturând praful de pe picioare împotriva lor, s-au dus la Iconiu.
    52. Iar discipolii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.

    V. PRIMA CĂLĂTORIE MISIONARĂ

    Paul şi Barnaba sunt trimişi în misiune

    Capitolul 13

    1 În Biserica din Antiohia erau profeţi şi învăţători: a Barnaba, Simeon, cel numit Negru, Luciu din Cirene, Manaen, cel care a fost educat împreună cu tetrarhul Irod, şi Saul. 2 În timp ce slujeau lui Dumnezeu şi posteau, Duhul Sfânt le-a zis: "Puneţi-i deoparte, pentru mine, pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat". 3 Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.

    Paul şi Barnaba în Cipru

        4 Aşadar, trimişi de Duhul Sfânt, ei au coborât la Seleucia b, şi, de acolo, s-au îmbarcat pentru Cipru. 5 Când au ajuns la Salamina c, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau şi pe Ioan ca slujitor. 6 Străbătând întreaga insulă până la Pafos d, au găsit acolo un vrăjitor, un fals profet iudeu, numit Bar-Isus. 7 Acesta era din cercul proconsulului Sergiu Paul e, un bărbat înţelept, care îi chemase pe Barnaba şi pe Saul, dorind să asculte cuvântul lui Dumnezeu. 8 Dar s-a ridicat împotriva lor Elimas f, vrăjitorul - căci aşa se interpretează numele lui - căutând să-l îndepărteze pe proconsul de la credinţă. 9 Dar Saul - numit şi Paul - plin de Duhul Sfânt, l-a fixat cu privirea 10 şi i-a zis: "Om plin de toate înşelăciunile şi de orice răutate, fiu al diavolului, duşman al oricărei dreptăţi, nu vei înceta oare să strâmbi căile cele drepte ale Domnului? 11 Iată, acum mâna Domnului este peste tine. Vei fi orb şi un timp nu vei mai vedea soarele". Dintr-o dată a căzut asupra lui ceaţă şi întuneric, iar el umbla bâjbâind şi căuta pe cineva care să-l ducă de mână. 12 Atunci, văzând proconsulul ceea ce s-a petrecut, a crezut şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.

    Paul şi Barnaba la Antiohia Pisidiei

        13 Apoi, îmbarcându-se de la Pafos, Paul şi cei care erau cu el au ajuns la Perga Pamfiliei g. Ioan, despărţindu-se de ei, s-a întors la Ierusalim. 14 Iar ei, plecând din Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei h. Au intrat în sinagogă într-o zi de sâmbătă şi s-au aşezat. 15 După citirea Legii şi a Profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis la ei să li se spună: "Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de încurajare pentru popor, vorbiţi!" 16 Atunci, Paul s-a ridicat şi, făcând semn cu mâna, a zis:
        "Bărbaţi israeliţi, şi voi, temători de Dumnezeu, ascultaţi! 17 Dumnezeul acestui popor, Israel, i-a ales pe părinţii noştri şi a înălţat poporul în timpul şederii lor în ţara Egiptului, şi după ce i-a scos de acolo cu braţ puternic, 18 timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportat i în pustiu. 19 După ce a nimicit şapte popoare în ţara Canaanului, le-a dat ca moştenire ţara aceasta 20 cam j patru sute cincizeci de ani. După aceasta, le-a dat judecători până la profetul Samuel. 21 Apoi, i-au cerut un rege, iar [Dumnezeu] le-a dat pe Saul, fiul lui Chiş, din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani. 22 După ce l-a înlăturat pe acesta, l-a ridicat pentru ei ca rege pe David, despre care a dat mărturie: L-am aflat pe David, fiul lui Iese, un om după inima mea, care va împlini toată voinţa mea. 23 Din descendenţa acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus. 24 Înainte de venirea lui, Ioan a predicat un botez al pocăinţei întregului popor al lui Israel. 25 Dar când Ioan era spre sfârşitul călătoriei sale, spunea: «Eu nu sunt ceea ce k credeţi voi că sunt. Dar iată că vine după mine unul căruia nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea picioarelor».
         26 Fraţilor, fii din neamul lui Abraham, şi aceia dintre voi care sunt temători de Dumnezeu, nouă l ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri. 27 De fapt, cei care locuiesc în Ierusalim şi conducătorii lor nu l-au recunoscut [pe Isus], dar, judecându-l, au împlinit cuvintele profeţilor care se citesc în fiecare sâmbătă. 28 Deşi nu au găsit în el nici un motiv de [condamnare la] moarte, i-au cerut lui Pilat să-l ucidă. 29 După ce au împlinit toate câte erau scrise despre el, l-au dat jos de pe lemn şi l-au pus într-un mormânt. 30 Dar Dumnezeu l-a înviat din morţi. 31 Timp de mai multe zile, el s-a arătat acelora care urcaseră cu el din Galileea la Ierusalim şi care acum sunt martorii lui înaintea poporului.
         32 Şi noi vă aducem ca o veste bună promisiunea făcută părinţilor, 33 pe care Dumnezeu a împlinit-o pentru copiii lor, pentru noi m, înviindu-l pe Isus, aşa cum este scris în psalmul al doilea: n
        Fiul meu eşti tu,
        eu astăzi te-am născut
    .
    34 Că l-a înviat din morţi ca să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel:
        Vă voi da promisiunile sfinte o
        făcute lui David,
        cele vrednice de încredere
    .
    35 De aceea se mai spune într-un alt loc:
        Nu vei permite
        ca sfântul tău să vadă putrezirea
    .
    36 Însă David, după ce a slujit în generaţia lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost aşezat lângă părinţii lui şi a văzut putrezirea p. 37 Dar acela pe care Dumnezeu l-a înviat nu a văzut putrezirea.
         38 Aşadar, fraţilor, să vă fie cunoscut că prin el vă este vestită iertarea de păcate şi q de tot ce n-aţi putut fi îndreptăţiţi prin Legea lui Moise. 39 Oricine crede în el poate fi justificat prin el. 40 Deci aveţi grijă să nu vină asupra voastră ceea ce a fost spus în profeţi:
    41     Priviţi, dispreţuiţilor!
        Miraţi-vă şi faceţi-vă nevăzuţi!
        Pentru că eu fac în zilele voastre o lucrare,

        o lucrare pe care n-aţi crede-o
        dacă v-ar povesti cineva
    ".
         42 Când au ieşit r, i-au rugat s să le mai vestească despre aceleaşi lucruri şi sâmbăta următoare. 43 După ce s-a împrăştiat adunarea, mulţi dintre iudei şi prozeliţii evlavioşi i-au însoţit pe Paul şi Barnaba, iar aceştia vorbeau cu ei şi-i îndemnau să persevereze în harul lui Dumnezeu.

    Din cauza necredinţei iudeilor,
        Paul şi Barnaba se îndreaptă spre păgâni


        44 În sâmbăta următoare, aproape toată cetatea s-a adunat ca să asculte cuvântul Domnului t. 45 Dar iudeii, când au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie şi contraziceau cele spuse de Paul, insultându-l.
         46 Atunci Paul şi Barnaba au zis cu îndrăzneală: "Vouă trebuia să vă fie vestit mai întâi cuvântul lui Dumnezeu. Dar, pentru că voi îl respingeţi şi nu vă consideraţi vrednici de viaţa veşnică, iată că ne întoarcem spre păgâni. 47 Căci aşa ne-a poruncit Domnul:
        Te-am pus ca lumină a naţiunilor
        ca să duci mântuirea
        până la marginile pământului
    ".
    48 Când au auzit, păgânii s-au bucurat şi au început să preamărească cuvântul Domnului u, iar cei care fuseseră hotărâţi pentru viaţa veşnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului s-a răspândit în tot ţinutul.
         50 Însă iudeii au instigat femeile evlavioase, de rang înalt, ca şi pe oamenii de frunte ai cetăţii, au stârnit o persecuţie împotriva lui Paul şi Barnaba şi i-au alungat din ţinuturile lor. 51 Ei, scuturând praful de pe picioare împotriva lor, s-au dus la Iconiu v. 52 Iar discipolii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.

    Note de subsol


    a Prin această expresie nu sunt indicate categorii distincte de persoane. Profeţia este îndreptată spre învăţătură, iar învăţătura devine rodnică prin lumina profeţiei şi a celorlalte daruri ale Duhului Sfânt. "Profeţi şi învăţători" se referă la un grup de prezbiteri care conduc comunitatea. Barnaba, fiind cel mai în vârstă şi delegat de apostolii din Ierusalim, deţine primatul. Numele celorlalţi nu mai apare în NT. Luciu din Cirene a fost confundat de unii cu evanghelistul Luca. Numele de Manaen este o transcriere în greacă a ebraicului Menahem = mângâietor (2Rg 15,14).
    b Oraşul Seleucia a fost întemeiat în 310 î.C. de către Seleucos I Nikator. Era portul maritim care deservea Antiohia Siriei, la 25 km. Mai există şi alte oraşe cu acest nume, toate întemeiate de Seleucos, între care mai important este Seleucia de pe Tigru.
    c Salamina (gr. Salamys) era principalul port al Ciprului, aşezat în partea sud-estică a insulei. Ruinele sale sunt azi la nord de oraşul Famagusta.
    d Paphos este un orăşel pe coasta sud-vestică a Ciprului, la 140 km de Salamina. Era reşedinţa proconsulului roman.
    e Sergiu Paul este menţionat de Pliniu cel Bătrân şi de mai multe inscripţii din Cipru, Siria şi Roma, dar este greu de stabilit pe baza acestora anul în care a fost numit proconsul al Ciprului.
    f Numele Elymas este transcrierea greacă a aramaicului Haloma = cel care interpretează visurile; în arabă, Alim = atotştiutor, este folosit numai pentru Allah.
    g Pamfilia (în greacă = toate triburile) este ţinutul dintre Munţii Taurus şi Marea Mediterană, în partea sudică a Turciei de astăzi, în zona actualului golf Antalya. Perga este un oraş cam la 15 km de Atalia, în ţinutul Pamfiliei. În perioada romană, avea un templu în cinstea zeiţei Artemis. Ruinele se află în apropiere de actualul oraş Antalya şi printre ele pot fi identificate două bazilici mari din sec. al IV-lea şi două biserici din perioada evului mediu.
    h Pisidia este ţinutul din centrul podişului Anatoliei, în centrul Turciei de azi. Este o zonă cu lacuri. Capitala ei era Antiohia, care se afla lângă graniţa cu Frigia. Oraşul a fost întemeiat de seleucizi pe la 280 î.C. În 25 î.C. a fost încorporat în provincia romană Galaţia, iar în perioada cruciaţilor era un important centru din Asia Mică. Ruinele vechii cetăţi se află la 3 km est de actuala localitate Yalvaz.
    i Cele mai autoritare manuscrise au: i-a hrănit, i-a susţinut. Dar multe alte manuscrise au: i-a suportat, i-a răbdat. Prima variantă este preferată de NVg, BJ; a doua, de majoritatea traducerilor moderne.
    j Multe manuscrise au o împărţire diferită a v. 19-20: ţara aceasta. 20 După aceasta, cam patru sute cincizeci de ani, le-a dat judecători... Deşi această variantă ar face textul mai clar, este mai puţin atestată, iar cealaltă este o soluţie mai dificilă şi, de aceea, mai probabilă.
    k Există o dificultate în interpretarea pronumelui ti ca interogativ sau relativ. În cazul în care este luat ca interogativ (GNT, NVg, RSV), traducerea este: Cine credeţi că sunt eu? Nu sunt eu acela. Ca pronume relativ, este înţeles de majoritatea traducerilor.
    l Multe manuscrise au: vouă.
    m În loc de: pentru copiii lor, pentru noi, manuscrise importante au: pentru copiii noştri, alte câteva au: pentru copiii voştri.
    n Câteva manuscrise au: în psalmul întâi, iar altele au: în psalmi.
    o Expresia greacă to hosia, în opoziţie cu to dikaia (promisiuni omeneşti), înseamnă "promisiunile divine" făcute lui David referitoare la darul mântuirii.
    p Apare clar că promisiunea lui Dumnezeu: Sfântul lui nu va vedea putrezirea nu se referă la David. De fapt, prin menţiunea că el a slujit generaţiei proprii, autorul vrea să arate că importanţa personală a lui David a fost limitată la timpul său.
    q În câteva manuscrise se omite: şi. În cazul acesta, se schimbă sensul frazei: prin el vă este vestită iertarea de păcate: de tot ce n-aţi fi putut fi îndreptăţiţi prin Legea lui Moise. 39 Oricine...
    r Multe manuscrise adaugă: din sinagogă.
    s O serie de manuscrise adaugă: păgânii.
    t Multe manuscrise au: cuvântul lui Dumnezeu.
    u Unele manuscrise au: cuvântul lui Dumnezeu; altele: îl preamăreau pe Domnul.
    v Iconiu era un oraş din provincia romană Galaţia, la 140 km est de Antiohia Pisidiei. Era un important nod de comunicaţii. Astăzi se numeşte Konya.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro