Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Scrisoarea către Evrei

    Capitolul 5

    1. Într-adevăr, orice mare preot este luat dintre oameni, pus pentru oameni în relaţiile cu Dumnezeu, ca să ofere daruri şi sacrificii pentru păcate.
    2. El poate avea compătimire pentru cei care sunt în ignoranţă şi în greşeală, întrucât şi el este cuprins de slăbiciune
    3. şi din cauza ei trebuie să ofere sacrificii pentru păcate atât pentru popor, cât şi pentru sine.
    4. Nimeni nu-şi ia singur această cinste, ci numai cel chemat de Dumnezeu, la fel ca Aaron.
    5. Tot la fel şi Cristos: nu şi-a atribuit de la sine gloria de a deveni mare preot, ci i-a dat-o acela care i-a spus: Fiul meu eşti tu; eu, astăzi, te-am născut;
    6. după cum se mai spune în alt loc: Tu eşti preot în veci, după rânduiala lui Melchisedec.
    7. În zilele vieţii sale pământeşti, el a oferit, cu strigăte puternice şi cu lacrimi, rugăciuni şi cereri către acela care avea puterea să-l salveze de la moarte şi a fost ascultat datorită evlaviei lui.
    8. Şi, deşi era Fiu, a învăţat ascultarea din cele ce a pătimit,
    9. iar după ce a fost făcut desăvârşit, a devenit cauză de mântuire veşnică pentru toţi cei care ascultă de el,
    10. fiind numit de Dumnezeu mare preot după rânduiala lui Melchisedec.
    11. În această privinţă, am avea multe de spus şi greu de exprimat întrucât aţi devenit nepăsători la cele auzite.
    12. Într-adevăr, voi, care de atâta timp trebuia să fiţi învăţători, aveţi din nou nevoie ca cineva să vă înveţe primele principii ale cuvântului lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, şi nu de mâncare solidă.
    13. Cine se hrăneşte cu lapte nu este deprins cu învăţătura dreptăţii, pentru că este un copil.
    14. Dar mâncarea solidă este a celor desăvârşiţi, care, prin deprindere, au simţurile obişnuite să deosebească binele de rău.

    Capitolul 5

    1 Într-adevăr, orice mare preot este luat dintre oameni, pus pentru oameni în relaţiile cu Dumnezeu, ca să ofere daruri şi sacrificii pentru păcate. 2 El poate avea compătimire pentru cei care sunt în ignoranţă şi în greşeală, întrucât şi el este cuprins de slăbiciune 3 şi din cauza ei trebuie să ofere sacrificii pentru păcate atât pentru popor, cât şi pentru sine. 4 Nimeni nu-şi ia singur această cinste, ci numai cel chemat de Dumnezeu, la fel ca Aaron.
         5 Tot la fel şi Cristos: nu şi-a atribuit de la sine gloria de a deveni mare preot, ci i-a dat-o acela care i-a spus:
        Fiul meu eşti tu;
        eu, astăzi, te-am născut
    ;
    6 după cum se mai spune în alt loc:
        Tu eşti preot în veci,
        după rânduiala
     a lui Melchisedec.
    7 În zilele vieţii sale pământeşti b, el a oferit, cu strigăte puternice şi cu lacrimi, rugăciuni şi cereri către acela care avea puterea să-l salveze de la moarte şi a fost ascultat datorită evlaviei lui. 8 Şi, deşi era Fiu, a învăţat ascultarea din cele ce a pătimit, 9 iar după ce a fost făcut desăvârşit c, a devenit cauză de mântuire veşnică pentru toţi cei care ascultă de el, 10 fiind numit de Dumnezeu mare preot după rânduiala lui Melchisedec.

    Aprofundarea vieţii de credinţă

        11 În această privinţă, am avea multe de spus şi greu de exprimat întrucât aţi devenit nepăsători la cele auzite. 12 Într-adevăr, voi, care de atâta timp trebuia să fiţi învăţători, aveţi din nou nevoie ca cineva să vă înveţe primele principii ale cuvântului d lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, şi nu de mâncare solidă. 13 Cine se hrăneşte cu lapte nu este deprins cu învăţătura dreptăţii, pentru că este un copil. 14 Dar mâncarea solidă este a celor desăvârşiţi, care, prin deprindere, au simţurile obişnuite să deosebească binele de rău.

    Note de subsol


    a În textul ebraic al Ps 110,4, care este citat aici, avem lit.: după cuvântul meu = după cum, după modul. Textul grec introduce expresia: kata ten taxin = din tagma, din clasa. Multe traduceri moderne văd o identitate de sens cu 7,15 şi traduc: asemenea, în felul lui Melchisedec.
    b Lit.: în zilele cărnii...
    c Faptul că Isus este făcut desăvârşit nu poate însemna că înainte Isus ar fi fost imperfect. Termenul grec are aici un dublu sens: "împlinit" şi "ajuns la perfecţiune". Datorită ascultării sale, acceptare integrală a condiţiilor pe care le fixase Dumnezeu, umanitatea lui Isus a fost glorificată. Nu este deci o desăvârşire morală, ci calitatea sa de mare preot-mântuitor.
    d Lit.: cuvântărilor, oracolelor.
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro