Sfânta Scriptură





Capitole


versiunea catolică

Scrisoarea a doua a Sfântului Apostol Paul către Timotei

    Capitolul 1

    1. Paul, apostol al lui Cristos Isus prin voinţa lui Dumnezeu, după promisiunea vieţii care este în Cristos Isus,
    2. lui Timotei, copilul meu iubit: har, îndurare şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Cristos Isus Domnul nostru.
    3. Aduc mulţumire lui Dumnezeu, pe care, cu o conştiinţă curată, îl slujesc ca şi strămoşii mei, când îmi aduc aminte de tine în rugăciunile mele fără încetare, noaptea şi ziua.
    4. Amintindu-mi de lacrimile tale, mă cuprinde dorul de a te vedea ca să mă umplu de bucurie.
    5. Îmi mai amintesc de credinţa neprefăcută care este în tine, care a fost mai întâi în bunica ta, Lois, şi în mama ta, Eunice, şi sunt convins că este şi în tine.
    6. Din acest motiv îţi amintesc să reînflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin impunerea mâinilor mele,
    7. căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci [Duhul] tăriei, al iubirii şi al înţelepciunii.
    8. Aşadar, nu te ruşina de mărturia Domnului nostru şi nici de mine, care [mă aflu] în lanţuri pentru el, ci suferă împreună cu mine pentru evanghelie după puterea lui Dumnezeu,
    9. cel care ne-a mântuit şi ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci pentru planul său şi pentru harul pe care ni l-a dat în Cristos Isus mai înainte de începutul veacurilor,
    10. dar care acum a fost descoperit prin arătarea Mântuitorului nostru Isus Cristos, care a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelia
    11. pentru care eu am fost pus predicator, apostol şi învăţător.
    12. Din acest motiv sufăr acestea, dar nu mă ruşinez pentru că ştiu în cine am crezut şi în cine mi-am pus încrederea şi sunt convins că el are puterea să păstreze bunul încredinţat până în ziua aceea.
    13. Ia ca normă cuvintele sănătoase pe care le-ai auzit de la mine în credinţa şi iubirea care este în Cristos Isus!
    14. Păstrează depozitul cel bun prin Duhul Sfânt, care locuieşte în noi.
    15. Ştii că toţi cei din Asia ne-au părăsit, printre care şi Figel şi Hermogene.
    16. Domnul să se îndure de casa lui Onesifor pentru că de multe ori şi el m-a îmbărbătat şi nu i-a fost ruşine de lanţurile mele,
    17. ba chiar, când a fost la Roma, m-a căutat cu îngrijorare şi m-a găsit.
    18. Domnul să-i dea să găsească îndurare la Dumnezeu în ziua aceea şi tu ştii bine cât de mult m-a ajutat la Efes.

    Destinatarii şi salutul

    Capitolul 1

    1 Paul, apostol al lui Cristos Isus prin voinţa lui Dumnezeu, după promisiunea vieţii care este în Cristos Isus, 2 lui Timotei, copilul meu iubit: har, îndurare şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Cristos Isus Domnul nostru.

    Rugăciune de mulţumire

        3 Aduc mulţumire lui Dumnezeu, pe care, cu o conştiinţă curată, îl slujesc ca şi strămoşii mei, când îmi aduc aminte de tine în rugăciunile mele fără încetare, noaptea şi ziua. 4 Amintindu-mi de lacrimile tale, mă cuprinde dorul de a te vedea ca să mă umplu de bucurie. 5 Îmi mai amintesc de credinţa neprefăcută care este în tine, care a fost mai întâi în bunica ta, Lois, şi în mama ta, Eunice, şi sunt convins că este şi în tine.

    Pasiunea pentru evanghelie

        6 Din acest motiv îţi amintesc să reînflăcărezi a darul lui Dumnezeu care este în tine prin impunerea mâinilor mele, 7 căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci [Duhul] tăriei, al iubirii şi al înţelepciunii. 8 Aşadar, nu te ruşina de mărturia Domnului nostru şi nici de mine, care [mă aflu] în lanţuri pentru el, ci suferă împreună cu mine pentru evanghelie după puterea lui Dumnezeu, 9 cel care ne-a mântuit şi ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci pentru planul său şi pentru harul pe care ni l-a dat în Cristos Isus mai înainte de începutul veacurilor, 10 dar care acum a fost descoperit prin arătarea Mântuitorului nostru Isus Cristos, care a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelia 11 pentru care eu am fost pus predicator, apostol şi învăţător b.
         12 Din acest motiv sufăr acestea, dar nu mă ruşinez pentru că ştiu în cine am crezut şi în cine mi-am pus încrederea şi sunt convins că el are puterea să păstreze bunul încredinţat până în ziua aceea. 13 Ia ca normă cuvintele sănătoase pe care le-ai auzit de la mine în credinţa şi iubirea care este în Cristos Isus! 14 Păstrează depozitul cel bun c prin Duhul Sfânt, care locuieşte în noi.

    Discipoli fideli şi infideli

        15 Ştii că toţi cei din Asia ne-au părăsit, printre care şi Figel şi Hermogene. 16 Domnul să se îndure de casa lui Onesifor pentru că de multe ori şi el m-a îmbărbătat şi nu i-a fost ruşine de lanţurile mele, 17 ba chiar, când a fost la Roma, m-a căutat cu îngrijorare şi m-a găsit. 18 Domnul să-i dea să găsească îndurare la Dumnezeu în ziua aceea şi tu ştii bine cât de mult m-a ajutat la Efes.

    Note de subsol


    a Verbul anazopyreo are în VT sensul de "a reveni la viaţă" (Gen 45,27; 2Rg 8,1.5). Literar înseamnă: a aprinde din nou, a aţâţa focul. Darul lui Timotei este ca un foc pe care neglijenţa l-ar putea stinge, dar, prin credinţă, Timotei îl poate reaprinde.
    b Multe manuscrise adaugă: Învăţătorul popoarelor păgâne. Probabil este o armonizare cu 1Tim 2,7.
    c Expresia "depozitul" credinţei este metaforică şi are ca fond practica greacă şi romană a depunerii şi păstrării bunurilor. În mod obişnuit, la depunere se încheia un contract scris prin care depozitarul se obliga să păstreze intact bunul depus şi să-l restituie la termenul stabilit. Legea nu permitea (decât cu clauze specificate în contract) o folosire a bunului încredinţat în interes propriu. Punctul principal al contractului era fidelitatea în păstrarea bunurilor încredinţate. Exista şi o formă neoficială de a depune pe bază de jurământ (depositum sacrum). În acest caz, alterarea bunului încredinţat sau nerestituirea constituia nu numai o trădare a pietăţii şi a încrederii, ba chiar un jurământ fals, un sacrilegiu. Sfântul Paul a primit acest depozit de la Cristos, pe calea Damascului (Gal 1,12-16; Ef 3,1-9; Rom 15,15-16). Spre deosebire de învăţătorii falşi care predică o doctrină personală, rod al propriilor speculaţii, urmărind un profit sau succes, sfântul Paul nu s-a considerat niciodată autorul acestui depozit. El este doar un deţinător provizoriu, păstrătorul credinţei pe care n-o inventează, nici nu o transformă, ci o păstrează şi o transmite intactă. Acest depozit este cuvântul - obiect al credinţei. Deşi are grijă să se adapteze psihologiei ascultătorilor iudei şi păgâni, sfântul Paul nu a acceptat niciodată abandonarea vreunui element al credinţei. Timotei, ca discipol al sfântului Paul, a primit acest depozit pe care trebuie să-l păstreze şi să-l încredinţeze cu grijă numai acelora care-l vor putea transmite altora (2Tim 2,2).
    copiere simplă
    copiere cu trimitere
    copiere cu formatare


    Matei Marcu Luca Ioan Faptele Apostolilor Romani 1Corinteni 2Corinteni Galateni Efeseni Filipeni Coloseni 1Tesaloniceni 2Tesaloniceni 1Timotei 2Timotei Tit Filimon Evrei Iacov 1Petru 2Petru 1Ioan 2Ioan 3Ioan Iuda Apocalips

     
     
    © 2011 Cateheza.ro & Editura Sapientia - pentru informaţii, sugestii, semnalarea unor probleme tehnice, scrieţi la biblia@cateheza.ro